FOTO: Mesajul ,,Școlii familiei’’ desfășurată la Cugir : ,,Minte trează, inimă curată!’’

Sâmbătă, 3 martie 2018, la Biserica ,,Sfinții Trei Ierarhi’’ din Cugir s-a desfășurat modulul  ,,Sănătate și credință’’, susținut de doamna dr. Lavinia Bratu, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Victor Babeș’’ din Timișoara. 

Acest prim modul din proiectul național ,,Școala Familiei’’ găzduit la nivel local de părintele  paroh Ioan Cândea, a continuat implementarea  noțiunilor de nutriție sănătoasă accesate  anul trecut, noțiuni care au pus accentul pe consumul de legume ( linte, fasole, morcovi, sfeclă roșie, mazăre), cereale (mei, secară, orz, ovăz, grâu) și  diverse fructe, toate  bogate în fibre, minerale și vitamine atât de necesare organismului  mai ales  acum în Postul mare, când lipsesc   proteinele de origine animală. Prezentat într-o manieră  interactivă și accesibilă celor prezenți, modulul a acordat  permanent  informațiile  privind hrana sănătoasă și un stil de viață sănătos prezente și în volumele invitatei-,,Despre schimbare, simplitate, sănătate’’  sau ,,Hrană pentru minte, suflet şi viaţă”, cu  îndemnul sfinților părinți pentru   perioada de post în care ne aflăm : ,,Minte trează, inimă curată!

Pilonii discursului doamnei dr.Bratu au fost așadar sănătatea, credința, mintea trează și  inima curată, valori fundamentale ale omului ancorat corect la viață, valori pe care participanții le-au identificat alături de nevoile fiziologice, de securitate, de apartenență  socială, de recunoaștere socială și de dezvoltare personală  din  Piramida lui Maslow.

Pornind de la  motto-ul anticilor ,,Mens sana in corpore sano’’ care include un dihotomism  pertinent dar nu în mod obligatoriu real, precum și de la definiția fragilă și incompletă a sănătății dată în 1946 de Organizația Mondială a Sănătății ca ,,stare pe deplin favorabilă fizic, mintal și social’’, doamna dr.Bratu a precizat că acestea nu includ și dimensiunea spirituală,  stare exclusă sistematic  de materialiști. Dualisme binecunoscute au tranșat de-a lungul istoriei umanității binele de rău, realitatea fizică de dimensiunea psihică/spirituală, lumea văzută de  cea nevăzută, sacrul de profan, yin de yang, masculin de feminin, materia de  antimaterie.

Filosofii, prin  dualismul metafizic al lui Platon (vezi Teoria formelor/Phaedo),  Aristotel (Argumentul celui de-al treilea om/Metafizica) sau dualismul  lui Descartes, cel care a localizat reședința sufletului și locul de formare a gândurilor în glanda pineală ( ,,Cogito ergo sum!’’/„Meditatii asupra primei filozofii”), au făcut distincție radicală între materie/corp și minte/suflet, dihotomie care a constituit baza  teologiei creștine. Fizicalismul, stâns legat de materialism,  a abordat apoi notiuni mai sofisticate  de explicat, respectiv antimateria, dualitatea luminii ca  undă si particulă, câmpurile energetice cuantice  care interacționează cu particulele prin forte nu obligatoriu active, ci potentiale.

Legile fizicii clasice nu știu și nu pot explica modul în care funcționează mintea, cum e posibil ca mintea imaterială, prin gânduri de exemplu, să afecteze corpul material și vice-versa? Studiile interdisciplinare neurostiințifice, medicale, psihologice, neurologice sau de  fizică cuantică efectuate pe plan intern și international pentru „problema interactionării”, au arătat că există  legături  între starea de sănătate și blocajele mentale sau  emoționale,  între gândurile care ne inundă mintea și agresiunea lor energetică asupra diverselor organe, precum și influența vizibilă a rugăciunii, a meditației , a altruismului asupra stării sufletești și trupești la nivel de sisteme, organe, molecule,  PH, sau chiar ADN.

,,De ce îți face bine să faci bine?’’ întreabă David R. Hamilton în cartea sa…pentru că bunătatea, compasiunea, iertarea, iubirea, toate aceste stări energetice de vibrație înaltă, aduc schimbări majore inclusiv  la nivel chimic  în organism. Un cuvânt bun, o alinare, o faptă bună, o rugăciune spusă pentru cineva aflat în nevoie, este o dovadă a bunătății, dovadă devenită vizibilă de exemplu în experiențele asupra apei efectuate de Masaru Emoto (Memoria apei) sau este  o dovadă că urmezi sfaturile biblice : ,,iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți!’’(Matei,22:39) și rămâi fidel celor trei daruri divine: ,,dragostea, nădejdea  și credința!’’(1 Corinteni13,13).

Prof. Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei, susținea: „În ce mă priveşte, eu afirm sus şi tare că sunt tot atât de sigur de existenţa sufletului, cât de oricare alt adevăr dovedit de ştiinţa experimentală. Şi nu este vorba aici de o simplă convingere, ci de o credinţă adâncă, dobândită în mod ştiinţific.” Prof.univ.dr. George Litaczek, întemeietorul anesteziei ATI, declara că pe pacient ,,Nu îl salvezi numai cu medicina, ci si cu psihicul…Iar psihicul are nevoie de credință’’.

Prof.univ.dr Dulcan Constantin,  autorul cărții  „Inteligenţa materiei“,  vorbeşte  despre mecanismele care declanșează boala în organism, gândurile negative, rolul nefast al stresului asupra sistemului imunitar. Pentru lupta cu gândurile negative, indiferent de originea lor, pr.Teofil Părăianu recomanda rugăciunea de toată vremea, ocolirea patimilor,observarea de sine,  înmulţirea gândurilor bune, participarea activă la Sf. Liturghie, ca la o întâlnire reală cu Hristos, nu numai ca o bifare a unei activități spirituale. Trăirea în acord cu preceptele morale sau ale religiei la care ai aderat, aduce o stare de sănătate mentală și spirituală: ceea ce gândești să fie în acord cu ceea ce spui și ceea ce faci!

În acest sens, Michael Ross și  Gordon  Allport au analizat în ,,Psychology of Prejudice and Discrimination’’ gradele stării de religiozitate a oamenilor, arătând că motivația religioasă poate fi extrinsecă, respectiv a celor care se folosesc de religie pentru obținerea diverselor beneficii, acește persoane dau dovadă de rigiditate, răspundere scazută, relații defectuoase în familie și societate,acuză stări de boală, depresie până la sinucidere, stimă de sine scăzută sau orgoliu exagerat în timp ce persoanele care cred cu adevărat și se străduiesc să trăiască în acord cu credința lor,  sunt responsabile  în familie și societate, sunt disciplinate, dau dovadă de compasiune, altruism, modelul lor de viață fiind Maica Domnului sau Iisus Hristos, cu smerenie primesc tot ce intervine în viața lor ca fiind din partea divinității, atât greutățile cât și succesul.

A doua parte a modulului a adus provocarea de 21 de zile pentru participanții la modul,  care printr-un exercițiu de introspecție au  fost invitați să caute în stilul propriu de viață ce ar putea îndrepta și astfel tot acest timp  să respecte alegerea făcută: a nu mai critica, a nu judeca pe celălalt, a nu cicăli, a nu te enerva, a nu gândi rău, a face o faptă bună, a spune o rugăciune pentru altcineva  în fiecare zi, a nu te pune înaintea celorlalți, a încerca să nu mai controlezi tot. Orice treaptă ați fi ales  a urca, necesită un moment de introspecție, de disciplinare personală, de autocontrol emotional, moral, fizic, spiritual.

Educația nutrițională pentru sănătate a fost conexată așadar cu credința, ascederea spirituală a minții spre trezvie,  aliniată cu puritatea inimii, sau așa cum a transmis doamna dr. Bratu cuvântul  monahilor: ,, aveți prilejul în aceste zile de post , cu binecuvântare a vă pune pe calea cea dreaptă.’’

Tatiana Ungurianu

[nggallery id=5277]

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI