Creştinătatea prăznuieşte azi – Botezul Domnului

    Doar bucuria Sfintelor sărbători ne-a mai descătuşat de năduşeala unui an sufocant, ce a apăsat nemilos pe umerii unui popor şi aşa ostenit. 2011 a fost incredibil de lung, marcat de repetate încercări care s-au succedat cu o repeziciune ameţitoare.
Dar să nu persistăm în amintiri dureroase şi să nu mai enunţăm întâmplări îndeobşte cunoscute, ci să ridicăm niţel ochii spre cer. Stă oare Dumnezeu nepăsător şi rece, privind detaşat zvârcolirile robilor? Într-adevăr priveşte, dar cu întristare şi durere, fiindcă Îl strigăm numai chiar în ziua necazului, asemenea apostolilor care, aflându-se ameninţaţi de primejdia scufundării în adâncurile Tiberiadei, au strigat: „Doamne, scapă-ne, că pierim”.
Privind profetic, peste puntea celor 700 de ani care-l despărţeau de timpul mesianic, şi la faptele minunate la care Hristos ne va face părtaşi, proorocul Isaia va nota în cartea sa, din care se citeşte în ziua de Bobotează în cadrul slujbei de Sfinţire a Apei celei mari: „El (Hristos) va veni şi ne va mântui. Atunci se vor deschide ochii celor orbi şi urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări şchiopul ca cerbul şi limpede va fi limba gângavilor; că izvoare de apă vor curge în pustiu şi pâraie în pământ însetat. Pământul cel fără de apă se va preface în bălţi şi ţinutul cel însetat va fi izvor de apă…” (Din Paremia întâia a Aghiasmei).
Pentru a beneficia nemijlocit de binefacerile prezise de Isaia, ni se sugerează limpede cum pot fi ele dobândite: „Căutaţi pe Domnul cât Îl puteţi găsi, strigaţi către Dânsul cât El este aproape de voi. Cel rău să lase calea lui şi omul cel nelegiuit vicleniile lui şi să se întoarcă spre Domnul, căci El se va milostivi de dânsul…, căci gândurile Mele nu sunt ca gândurile voastre şi căile Mele ca ale voastre…, şi cât de departe sunt cerurile de pământ, aşa de departe sunt căile Mele de căile voastre şi cugetele Mele de cugetele voastre…” Atingând omul asemenea înălţimi de ascultare şi smerenie, chiar şi munţii şi colinele vor izbucni în strigăte de veselie şi copacii câmpului vor bate din palme. În locul spinilor va creşte chiparosul şi în locul urzicii va creşte mirtul. A Domnului va fi slava, spre veşnică şi nepieritoare pomenire”. (Din Paremia a doua a Aghiasmei).

Preot Petru PINCA, Blaj

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---