FOTO/VIDEO: Schitul Izvorul Poşaga, popas de rugăciune, într-un loc deosebit de pitoresc din judeţul Alba
Schitul Izvorul Poşaga, popas de rugăciune, într-un loc deosebit de pitoresc din judeţul Alba
Construit într-un loc deosebit de pitoresc, schitul Izvorul Poşaga este situat în comuna Poşaga, judeţul Alba, 43 km SV de Turda şi 50 km E de Câmpeni. În apropiere, curge pârăul „Valea Poşagăi” precum şi izvorul datorită căruia schitul este cunoscut, numit „Izvorul Tămăduirii”. Intrarea în incinta mănăstirii se face printr-o poartă masivă din lemn de stejar, cu o frumoasă sculptură, executată în 1981 de mesterul Vasile Sălăjan din Baia Sprie, judeţul Maramureş.
Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în 1933 de preotul paroh al satului, Alexandru Rujdea. Viaţa monahală a început în 1948 şi a durat până în 1960, când, ca urmare a Decretului nr. 410/1959, schitul a fost desfiinţat.
În 1979, părintele Paisie Cosma, restaurează biserica, construieşte clădirea stăreţiei şi clopotniţa, precum şi gardul de împrejmuire a incintei împreună cu poarta masivă de la intrare. Însă viaţa monahală începe cu adevărat în 1990, când schitul şi-a dobândit dreptul legal de funcţionare.
![YouTube video](https://i.ytimg.com/vi/ptO_3Ut2Uos/hqdefault.jpg)
Biserica este din lemn, pe fundaţie de piatră având forma dreptunghiulară. Naosul cu pronaosul nu sunt separate, suprafeţele formând un spaţiu comun. Pridvorul deschis este sprijinit pe stâlpi din lemn, foarte frumos sculptaţi. Catapeteasma din lemn, de asemenea are o sculptură foarte frumoasă. Uşile de la intrare sunt masive, din lemn de stejar cu o sculptură ornamentală. Biserica are două turle, una mare pe naos şi alta mai mică pe pridvor. Este tencuită în interior şi căptuşită cu şipcă în exterior. Biserica a fost pictată în frescă de pictorul Carol Gross.
Clopotniţa, construită din lemn şi acoperită cu şindrilă, este susţinută de stâlpi puternici din lemn şi ei frumos sculptaţi. În incinta schitului se află un altar de vară construit din lemn, acoperit cu ţiglă şi susţinut de şase stâlpi din lemn sculptat.
Clădirea pentru chilii, trapeza, bucătăria, stăreţia sunt din lemn, pereţii fiind tencuiţi în interior şi căptuşişi cu şipcă în exterior. Împrejmuirea din faţă, paralelă cu drumul, este din zid masiv de piatră la bază, iar deasupra acestui soclu este uluca din lemn.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
![](https://ziarulunirea.ro/wp-content/uploads/2023/12/ziarulunirea.jpg)
Știri recente din categoria Ştirea zilei
LIVE VIDEO | Parada portului popular la Festivalul Internațional de Folclor din Aiud: Participă ansambluri folclorice din 9 țări
LIVE VIDEO | Parada portului popular la Festivalul Internațional de Folclor din Aiud: Participă ansambluri folclorice din 9 țări Festivalul Internațional de Folclor Aiud, a ajuns la cea de-a XII-a ediție, și se desfășoară în perioada 25- 28 iulie 2024. Municipiul Aiud este gazda a peste 300 de dansatori și interpreți, membri ai ansamblurilor folclorice […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
25 iulie – Adormirea Sfintei Ana, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
-
Actualitateacum 3 zile
Cât de mult alcool consumau românii acum 150 de ani: Ţăranii dădeau vin şi ţuică până şi copiilor mici
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
23 iulie, Ziua Presei Militare Române. Prima publicaţie militară din România s–a înfiinţat pe vremea lui Cuza
-
Opinii - Comentariiacum 9 ore
27 iulie – Sfântul Pantelimon, „doctorul fără de arginţi“. Se mănâncă porumb şi dovlecei, pentru ca oamenii să fie viguroşi în timpul iernii
-
Ştirea zileiacum 4 zile
TITULARIZARE 2024 în Alba: O notă de ZECE CURAT, obținută de un candidat din Alba Iulia. La ce disciplină a concurat
-
Ştirea zileiacum 3 zile
TOPUL NEGRU al liceelor din Alba: Unde s-a intrat cu medii sub 5, la repartizarea computerizată 2024. La trei școli, ultima medie de admitere a fost puțin peste 3