Declarațiile în instanță ale martorilor VIP din județul Alba în dosarul comisarului Traian Berbeceanu

Declaraţii în instanţă date de Nicolae Căbulea, Danusia Boicean, Ioan Tarnu şi oamenii de afaceri Luca Anversa şi Ioan Lazăr

În dosarul în care sunt judecați la Înalta Curte de Casație și Justiție fostul procuror șef al Serviciului Teritorial DIICOT Alba Iulia, Ioan Mureșan și fostul comandant al BCCO Alba Iulia, comisarul șef Traian Berbeceanu au fost audiați circa 100 de martori. Prima decizie în acest dosar a fost pronunţată în 30 iunie 2016, iar motivarea a fost finalizată un an mai târziu. Berbeceanu a fost achitat, iar cei trei anchetatori ai săi (Ioan Mureșan, Alin Muntean și Nicolaie Cean) au fost condamnați la închisoare cu executare. Printre martorii audiați de instanța de fond s-au aflat și câteva persoane VIP, cum ar fi chestorul principal Nicolae Căbulea, fost comandant al IPJ Alba; procurorul Danusia Boicean, șeful Serviciului teritorial DNA Alba Iulia; Ioan Tarnu, fost șef al SRI Alba, oamenii de afaceri Luca Anversa și Ioan Lazăr și alții.

Răspunsurile chestorului Nicolae Căbulea

Nicolae Căbulea a dat o declarație în calitate de martor în 11 februarie 2015. Acesta a răspuns, în esență, unor întrebări formulate de avocați. ”Nu pot confirma că s-au plâns de sprijinul logistic, dar au existat perioade de timp în care criza economică a afectat şi instituţia noastră din punct de vedere al logisticii necesare. Au apărut unele situaţii cu privire la consumul de carburant. (…) Au existat frecvente situaţii în care şeful brigăzii a solicitat suplimentarea cotei de carburant, mai ales pentru unele misiuni care erau neprevăzute, dar apăreau momente operative şi acţiunea trebuia declanşată. Întotdeauna, de comun acord cu B. am identificat soluţiile necesare, am redus cota de la alte autoturisme ale unităţii noastre sau de cele mai multe ori, atât eu cât şi B. am făcut demersuri la IGPR şi am obţinut carburantul necesar”, a spus Nicolae Căbulea răspunzând la o întrebare care se referea la faptul că procurori DIICOT s-ar fi plâns de lipsa de sprijin logistic din partea lui Traian Berbeceanu.

Chestorul principal de poliție a mai spus că nu deține informații despre deconspirarea unor activităţi ale BCCO Alba. Căbulea a mai fost chestionat dacă știe informații despre poliţişti din cadrul IPJ Alba care au efectuat verificări cu privire la bunurile unor procurori DIICOT: ”Cred că în 2014 un poliţist din com. Galda de Jos, agent S., în timp ce era într-un control filtru împreună cu un alt poliţist, s-au prezentat doi lucrători – unul de la Crima organizată la autoturism, cred că era dl M., s-a legitimat şi ar fi întrebat unde are dl procuror M. cabană. Poliţistul, din câte cunosc, nu i-a răspuns, însă l-a informat pe dl M. şi pe mine. Am dispus verificările necesare şi am declinat competenţa”.

Ce a spus în instanță șefa DNA Alba Iulia

În 18 februarie 2015 a ajuns în fața instanței de la ÎCCJ, Danusia Boicean, procurorul șef de la DNA Alba Iulia. Aceasta a lucrat atât cu Ioan Mureșan, cât și cu Traian Berbeceanu în perioada în care a condus DIICOT Alba Iulia, între anii 2008 – 2011. A fost întrebată cum apreciază colaborarea cu BCCO în perioada în care a condus structura teritorială a DIICOT: ”Colaborarea a fost în parametrii instituţionali, cu un calificativ de la bine la foarte bine. În orice activitate există şi sincope. B. este o persoană mai colerică, mai explozivă, cum de altfel sunt şi eu, în relaţia cu el. De aceea au existat diferite momente pe care le calific ca şi incidente, însă acestea erau doar divergenţe de opinii, nu duşmănii. (…) Activitatea a fost foarte bună, întrucât în perioada cât am condus unitatea teritorială nu au existat asemenea situaţii, nici măcar schimbări de încadrare juridică pe dosarele mele.

Este foarte trist ceea ce s-a întâmplat la unitatea pe care am condus-o. (…) În perioada în care am condus unitatea teritorială nu a existat nici un fel de reclamaţii şi nu înţeleg ce s-a întâmplat după ce am plecat din DIICOT”. Danusia Boicean a mai fost întrebată dacă are cunoștință despre intervenții ale lui Traian Berberceanu în unele dosare sau dacă a avut cunoştinţă despre existenţa unor interese economico-financiare cu probleme penale. Răspunsul procurorului a fost negativ pentru ambele situații: ”Nu, nu am cunoştinţă să se fi efectuat asemenea intervenţii. Eu nu am instrumentat astfel de dosare, iar procurorii nu mi-au adus la cunoştinţă astfel de intervenţii. (…) Dacă existau dosare penale în lucru acestea erau instrumentate de către procurorii din subordine, iar dacă nu erau dosare penale în lucru, ne referim la faza informativă, aceste informaţii sunt clasificate. Nu îmi pot aminti cu exactitate ce dosare se instrumentau în anul 2011, numărul acestora fiind foarte mare, fiecare procuror gestionându-şi dosarul. Nu am fost informată de vreun procuror cu privire la astfel de interese”.

Ioan Tarnu, atac la Traian Berbeceanu

În 25 februarie 2015, în fața instanței a ajuns și Ioan Tarnu, fostul șef al SRI Alba. Acesta era la momentul respectiv judecat în dosarul ”Utilajele”, pentru favorizarea infractorului, fiind achitat la instanța de fond, Curtea de Apel. În final, la ÎCCJ, Tarnu a fost condamnat la închisoare cu suspendare. Atitudinea sa, în declarație, a fost de incriminare a comisarului Berbeceanu. ”Dl. B. a fabricat toate probele din dosarul în care sunt judecat. Rechizitoriul a fost întocmit de către proc. M., şi semnat pe colţ, de la depărtare de dna. D., care nici nu l-a citit”, a spus Ioan Tarnu în fața instanței. Acesta a mai declarat că, în ianuarie 2011, a avut loc la Alba Iulia o acțiune de distribuție și consum a unei cantități de două kg de droguri, fără ca BCCO și DIICOT să intervină, chiar dacă aceasta a fost sesizată de către SRI. ”În data de 7.01.2011 a avut loc întrunirea despre care noi am informat în cadrul căreia s-au distribuit/consumat cantitatea de 2 kg de droguri fără a se lua vreo măsură de către brigadă şi DIICOT, aspecte pe care le-am aflat de la sursa noastră. În data de 12.04.2011, în aceeaşi formaţie, având alături de noi şi consilierul juridic, tot la sediul DIICOT am purtat discuţii referitoare la necesitatea probării unei alte operaţiuni similare ce avea loc într-o altă zonă a judeţului. (…) Având în vedere răspunsul dat de către D., «să vedem dacă vrea T., ce zice T., dacă se implică T.», întreaga echipă operativă a SRI a rămas dezamăgită, iar la ieşirea din sediul instituţiei am fost apostrofat/întrebat de către toţi ofiţerii «Cine conduce DIICOT: B. sau D.»?, eu răspunzând că atâta timp cât producem informaţii utile, consider că 50% mi-am făcut datoria. (…) Reţin că în cadrul acelor discuţii proc. M. a luat atitudine afirmând că este păcat să prăfuim astfel de informaţii, mai ales când ele au un grad ridicat de veridicitate. Mai precizez faptul că urmărind evoluţia situaţiei, o parte din gruparea respectivă a fost ulterior documentată de către DIICOT şi vreo 5-7 membri ai grupării au fost trimişi în judecată”.

Luca Anversa și Ioan Lazăr, oameni de afaceri citați ca martori

La 1 aprilie 2015, a dat declarație de martor și omul de afaceri Luca Anversa, patronul Pomponio SRL, care fusese cercetat de DIICOT pentru evaziune fiscală. Acesta a spus că nu a fost presat sau favorizat de procurorul Ioan Mureșan pentru că a recunoscut din prima acuzațiile. În 2011, acesta a făcut o sponsorizare pentru asociație de vânătoare, în legătură cu care au existat suspiciuni că ar avea legătură cu persoane din DIICOT, existând chiar și un dosar la DNA. ”Ancheta a durat cca. un an jumătate, însă s-a pronunţat o soluţie de neurmărire penală. Sponsorizarea asociaţiei de vânătoare am realizat-o din proprie iniţiativă, întrucât în activitatea comercială aveam parteneri de afaceri pasionaţi de vânătoare. Prin această sponsorizare am urmărit ca aceştia să beneficieze de servicii corespunzătoare pasiunii lor, fondul de vânătoare al acelei asociaţii fiind în apropierea zonei activităţii comerciale”, a spus Anversa.

Un alt om de afaceri cunoscut citat ca martor a fost Ioan Lazăr, proprietarul Vilei Elisabeta și președinte al organizației ALDE Alba. Acesta a spus că îi cunoaște pe Ioan Mureșan, care era asistent universitar în perioada cât el a făcut facultatea, și pe Nicolaie Cean, cu care a participat la partide de vânătoare, alături de alte persoane. Lazăr a precizat că discuta cu Mureșan de vânătoare ”probabil şi alte aspecte colaterale, dar niciodată despre profesia dumnealui sau despre activitatea mea privată”. Lazăr a fost întrebat dacă a primit informații despre faptul că era interceptat într-un dosar.

”Nu am primit nici un fel de comunicare, nici scrisă şi nici verbală precum că aş fi fost interceptat în cadrul dosarului penal la care face referire dl. avocat. Este adevărat că am fost de 2 sau 3 ori la poliţie unde mi s-a luat declaraţie în dosarul «P.». Nu cunosc alte detalii despre acest dosar decât ceea ce s-a scris în presă. (…) Domnii M. şi C. au servit masa de câteva ori la mine la pensiune, am stat şi eu cu ei la masă, dar nu am discutat nimic despre activitatea lor sau a mea, ci doar despre vânătoare. La vila respectivă funcţionează şi un centru de recuperare medicală unde dl. M. a fost pentru tratament”, a spus Ioan Lazăr în fața judecătorilor de la ÎCCJ. (Declarațiile martorilor au ca sursă motivarea sentinței penale pronunțate de ÎCCJ în iunie 2016, făcută publică la solicitarea mass-media)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI