Boboteaza în satele din Transilvania. Practici și obiceiuri populare

Boboteaza în satele din Transilvania. Practici și obiceiuri populare

În 6 ianuarie și 7 ianuarie sunt sărbătorite două dintre cele mai mari sărbători ortodoxe, iar la fel ca orice sărbători și acestea au unele tradiții și obiceiuri în Transilvania care le fac să fie aparte. Este vorba de Bobotează și de Sfântul Ioan Botezătorul. Din nordul până în sudul Transilvaniei, această sărbătoare are aproape în fiecare regiune câte un obicei care se poartă din moși strămoși.

Citește și: De ce se întorc apele râului Iordan în fiecare an în ziua de Bobotează. Explicația biblică și ștințiifică care determină întoarcerea cursului râului Iordan

Unul dintre acestea este Udatul Ionilor. Se spune că în faţa porților tuturor care poartă numele de Ioan trebuie să se pună un brad împodobit. Iar în casa acestuia trebuie să aibă loc o mare petrecere cu lăutari. Tot în unele sate din Transilvania, Ionii, Ioanele și ceilalți care au numele cu Ioan sunt purtați prin sat de către vecini pentru a fi botezați.

Citește și: mesaje de Sfântul Ioan

În unele zone din Transilvania, cu precădere în Maramureș, fetele trebuie să alerge dis de dimineață după apa sfințită, luată din râu. Tradiția spune că fata care se întorcea prima cu apa era cea mai harnică pentru tot restul anului. În unele zone din Banat tot fetele trebuie să poarte dialoguri cu râul, tot pentru a fi botezate.

În alte zone se obișnuiește ca în ziua de Bobotează să fie aruncată într-un râu o cruce. Bărbații sar după ia iar între ei se dă un concurs pentru care ajunge primul la aceasta.

Tot de Bobotează, în unele regiuni din centrul Transilvaniei se obișnuiește să se tragă cu pușca și să se strige „Chiraleisa” după ce preotul iese din Biserică cu crucea de Bobotează. Se spune că cei care strigă cel mai puternic vor avea forță tot anul iar bolile îi vor feri.

Citește și: nume derivate care se sărbătoresc de Sfântul Ioan

Un alt obicei este ca în ziua de Bobotează să îți torni apă în cap din râul cel mai apropiat, iar în unele zone din Transilvania oamenii care intră cu totul în râu chiar dacă afară este ger. De exemplu în unele sate din Târgu Mureș bărbații dar și femeile se scufundă cu totul în apă înfruntând gerul iar apoi se încălzesc la marginea unui foc de tabără.

Citește și: Mesaje de Paște • Urări de Paște • Felicitări de Paște • SMS de Paște

În zona Codrului, în apropierea casei celor necăsătoriți, oamenii din sat puneau în dimineața zilei de Bobotează pețitori, adică niște măști confecționate din paie și cârpe. Acestea erau așezate în zone greu accesibile, pe vârful casei sau al șurii, pe cumpăna fântânii sau într-un pom înalt. De multe ori cel vizat nu putea scăpa de pețitor sau pețitoare nici după o săptămână, până nu mergea în pădure să taie o rudă lungă cu care să-l dea jos. Uneori fetele plăteau feciorilor câte un litru de horincă să le scape de rușine și să coboare păpușa de cârpe.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI