Cu fruntea sus și capul în pământ, unde este atletismul românesc de altădată?
Jocurile Olimpice de la Rio mi-au amintit, încă o dată, cât de puțin preț se pune pe infrastructura sportivă din România. Un capitol la care Alba Iulia este, din păcate, campioana eșecurilor pe linie. Nu voi înțelege niciodată de ce autoritățile din municipiul nostru nu pricep faptul că a investi în acest domeniu nu înseamnă doar să faci o „gardă a sportului” care să defileze, o dată pe săptămână, într-o sală de baschet și nici să ai, timp de doi ani, o echipă de fotbal în prima ligă!
A investi în sport înseamnă să reabilitezi sălile de antrenament aflate în ruină, să repari pista de alergare de pe singurul stadion din oraș și să asiguri condiții de pregătire decente sportivilor care reprezintă Alba Iulia la cel mai înalt nivel! A investi în sport trebuie să fie o stare de spirit, o prioritate administrativă și o datorie morală!
Revenind la Rio, la fel ca mulți dintre dumneavoastră, am urmărit, cu emoție, deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice, competiție la care Alba Iulia este reprezentată de mărșăluitoarea Ana Rodean. Sute de milioane de oameni de pe tot globul au văzut ceremonia și au asistat la momentul în care kenyanul Kipchoge Keino, dublu campion olimpic la semifond, a devenit, cu acest prilej, primul câștigător al premiului ”Laurii Olimpici”. Potrivit Comitetului Olimpic Internațional, această distincție este decernată unei personalități și/sau unei organizații pentru ”contribuția remarcabilă la viziunea, idealul sau la valorile olimpismului în domeniul culturii, dezvoltării sau păcii prin sport”.
Emoția mea a fost cu atât mai mare cu cât cunosc faptul că un albaiulian de-al nostru l-a învins pe Kipchoge Keino, în două rânduri, în cadrul unor competiții desfășurate, în anul 1969, la Zagreb și la Novi Sad. Eroul, fiindcă eu așa îl consider, se numește Ilie Cioca. Născut în anul 1945, domnia sa participă și acum la competiții dedicate veteranilor și se mândrește cu un palmares impresionat. Pe scurt, între 1964 și 1979, în perioada de performanță, Ilie Cioca a strâns 25 de titluri naționale, la individual și cu echipa, și 9 titluri balcanice, la aceleași categorii. Ulterior, din 1987 și până în prezent, Ilie Cioca și-a adăugat la zestrea trofeelor, la concursurile de veterani, 195 de titluri de campion național și 82 de titluri de campion balcanic. A fost selecționat și la loturile olimpice, dar din păcate nu a ajuns la vreo olimpiadă, în ciuda faptului că rezultatele îl recomandau.
Am trecut în revistă aceste performanțe uriașe, amintindu-mi de discuțiile pe care le-am avut, în multe rânduri, cu domnul Ilie Cioca, despre starea în care se află sportul românesc. Îmi amintesc cu câtă tristețe vorbește despre condițiile slabe de pregătire, despre ruina în care se află pista de alergare de pe Stadionul „Cetate” și despre felul în care autoritățile „amputează” visul unui sportiv de a ajunge campion. Norocul nostru mai atârnă de faptul că antrenori inimoși și elevii lor continuă să se pregătească în orice condiții, pentru a aduce glorie și faimă orașului nostru și țării.
De câte ori am vorbit, mai ales în ultimii ani, despre starea mizerabilă în care se află, de exemplu, stadionul din Alba Iulia, politicieni sau oameni din administrație s-au grăbit să mă acuze de populism. S-au grăbit să îmi spună și să vă spună că îmi doresc voturi și că tot ce știu este să critic. Eu nu vorbesc din cărți și nu îmi plac acuzațiile nefondate. Realitatea este argumentul care va face, întotdeauna, diferența între minciună și adevăr, între dorința de a face ceva sau a ține lucrurile pe loc. Fac un nou apel la autoritățile locale din Alba Iulia, pentru ca acestea să își asume reabilitarea infrastructurii sportive și să le fie alături campionilor și viitorilor campioni.
La ora la care citiți aceste rânduri, Alba Iulia este reprezentată la Rio de Ana Rodean, echipa de spadă a României a obținut aurul olimpic, iar Ilie Cioca își continuă, la cei 71 de ani, antrenamentele zilnice. Până acum a adunat, în alergare, 210.000 de kilometri, iar în septembrie va lua startul la o competiție internațională. Sunt cu fruntea sus pentru performanțele tuturor sportivilor noștri, dar cred că pentru felul în care ei sunt sprijiniți ar trebui să ne ținem, măcar o clipă, capul în pământ.
Al dumneavoastră
Mircea Trifu, consilier independent în Consiliul Local Alba Iulia
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Tradiții și superstiții de Ignat, ziua în care sunt sacrificați porcii. Cum vor fi pedepsiți cei care muncesc în această zi
În tradiția creștină românească, tăiatul porcului are o dată bine stabilită. Această zi este denumită Ignat, deoarece în calendarul creștin-ortodox, ziua coincide cu Sfântul Ignatie Teoforul Despre Sfântul Ignatie Teoforul prăznuit pe 20 decembrie se ştie că a lăsat Bisericii documente preţioase – scrisorile sale dedicate comunităţilor crestine prin care trecea pe drumul martiriului, care […]
Secțiune Articole Similare
-
Curier Județeanacum 21 de ore
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Daniel 2024. Viața Sf Daniel și semnificația numelui
-
Curier Județeanacum o zi
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Mesaje de Sfântul Daniel 2024: URARI, FELICITARI și SMS-uri de LA MULȚI ANI pe care le poți trimite celor dragi
-
Actualitateacum 13 ore
De ce se taie porcul pe 20 decembrie, de IGNAT. Tradiții și obiceiuri
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
17 decembrie 2024: Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Daniel. Rugăciunile proorocului și a celor trei tineri aruncați în cuptor