Președintele Iohannis a pierdut încă un imobil obținut cu acte false – decizie definitivă a Curții de Apel Brașov

Curtea de Apel Brașov a decis, joi, 12 noiembrie, că imobilul din centrul istoric al Sibiului care era în proprietatea președintelui Klaus Iohannis, a fost obținut cu ajutorul unor acte false și a anulat dreptul de proprietate asupra clădirii. Decizia magistraților este definitivă. Şeful statului a mai pierdut după un proces similar o clădire în aceeaşi zonă.

În ultimii ani, preşedintele a închiriat parterul casei unei bănci austriece şi ar fi obţinut astfel un profit de sute de mii de euro. Iohannis s-a judecat ani de zile cu familia care susţine că a cumpărat casa de la stat, naţionalizată ulterior.

Suma care i-a revenit lui Klaus Iohannis în ultimii 14 ani, din închirierea spaţiului comercial unei mari bănci din România se ridică la 320.000 de euro, au scris în august jurnaliştii de la Rise Project.

Povestea legăturii dintre Iohannis şi această proprietate începe în 1991. Atunci, Carmen Iohannis şi mama ei sunt trecute în testamentul unui vârstnic, Nicolae Baştea, alături de nepotul bătrânului. Cele două femei primesc jumătate dintr-o casă, iar nepotul, Ion Baştea, cealaltă jumătate.

Cum imobilele erau naţionalizate, la finalul anilor 90, familiile Iohannis şi Baştea încep procesele cu statul. La procese, scriu cei de la Riseproject, cele două familii prezintă acte în care scrie că bătrânul decedat era nepotul de drept al celui de la care statul român a confiscat casele în perioada comunistă.

Adeverinţele au fost eliberate de secretarul comunei Porumbacu de Jos, iar secretarul, acuzat că a emis documente false, a fost condamnat, la un moment dat, la un an de închisoare cu suspendare, potrivit România TV.

În 1999, Klaus Iohannis cumpără de la Ioan Baştea jumătate din casa în care se află şi spaţiul comercial închiriat băncii. Jurnaliştii de la Riseproject scriu că Iohannis a plătit 50 de milioane de lei vechi, adică 3.200 de dolari, pentru partea lui de casă.

În timp ce veniturile din contractele cu instituţia bancară umpleau conturile familiei Iohannis, procesele se derulau cu multe amânări.

Pe de o parte, cele două familii au cerut instanţei să anuleze contractele prin care cumpărătorii apartamentelor din cele două cădiri naţionalizate devin proprietari, de cealaltă parte locuitorii acestor apartamente au cerut anularea moştenirii pe motiv că actele prezentate de moştenitori sunt false.

Pe 18 iunie 2015, după 16 ani de judecată, instanţa decide anularea dreptului de proprietate deţinut de Carmen Iohannis, mama ei – Georgeta Lăzuca – şi Ioan Baştea asupra casei de pe Strada Gheorghe Magheru.

SURSA: dcnews.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---