Bunătăți din Alba: Pogăcie, poronio și tortată, prăjiturile de la nunțile de odinioară. Rețete din zona Munților Apuseni
Pogăcie, poronio și tortată erau, pe vremuri, în zona Munților Apuseni, prăjiturile care înlocuiau ”candy barul” de la nunțile din ziua de astăzi.
Din volumul ‘Din patrimoniul culinar … preparate din grâu şi făină’, editat de Consiliul Judeţean Alba, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia şi Asociaţia Tradition Group, aflăm că în Ocoliş, o aşezare de pe Valea Arieşului, tortul miresei se numea pogăcie.
Reţeta acestuia a fost detaliată, în volumul amintit, de către Ileana Chirica: ”Se frământă un kilogram de făină cu apă, drojdie şi puţină sare, până devine un aluat mai moale, care să se poată rula timp de 25-30 de minute. Se lasă apoi 10 minute să stea, după care se lăţeşte (întinde) cu mămăligoiul (sucitorul) o foaie din tot aluatul, care se unge cu ulei şi unt şi se adaugă cuişoare şi zahăr. Peste aceasta se presară un pumn de făină, apoi se rulează şi se lasă la înmuiat (crescut) o jumătate de oră. Aluatul se împarte în douăsprezece părţi. Fiecare bucată se „lăţeşte” separat, după care se întinde din nou, cât permite aluatul, punând din nou ulei, unt şi condimente. Se ‘clădesc’ apoi una peste alta în tava unsă bine, iar deasupra se unge cu gălbenuş de ou. Se dă tava la cuptor cam o oră, apoi se scoate şi se acoperă cu o faţă de masă „”, a explicat gospodina modul de preparare a pogăciei.
Cu o denumire asemănătoare, pogacea era o prăjitură servită la nunţi în Bucium, un sat din Apuseni. De fapt, pogacea era oferită de către rudeniile miresei, împreună cu alte cadouri de nuntă.
”Strigarea cinstei era făcută de vornic: Hai mătuşi, veri, verişoare, nu staţi cu pogăcile susioară (subsoară -n.r.). De la vornic, pogacea era luată de vifeli (cei mai arătoşi tineri din sat – n.r.), apoi de misorlene (domnişoarele de onoare – n.r.) şi consumată a doua zi cu câte un pahar cu vin. Adeseori, mirii nu mai ajungeau la pogace, ea fiind împărţită în primul rând nuntaşilor”, a menţionat, în volum, Victoria Crişan, din Bucium.
Pogăcile se fac din făină, smântână, unt, zahăr, ouă, scorţişoară, cuişoare, piper, puţină drojdie şi sare.
Tot în Bucium se mai făcea la nunţi o prăjitură denumită poronio, a cărei reţetă a fost prezentată, în aceeaşi carte, de către Aurelia Macavei. ”Se face un aluat fraged din făină albă, smântână, unt, zahăr, ouă, scorţişoară, cuişoare, piper, puţină drojdie şi sare. Se întinde o foaie în tavă, care se unge cu magiun de prune. Din restul de aluat se întind fâşii subţiri, care se aşează peste dulceaţă în tavă sub forma unui grilaj rombic. Se coace la cuptor”, a explicat Aurelia Macavei.
Într-o altă aşezare de pe Valea Arieşului, în Sălciua de Jos, gospodinele preparau tortată, care se ducea ”cinste la uspăţ (nuntă – n.r.)”, după cum a precizat Ileana Bolog. Tortata se făcea de obicei din cinci ouă, cinci linguri de zahăr şi cinci linguri de făină. ‘Se bat albuşurile spumă cu zahărul, apoi cu lingura de lemn se amestecă gălbenuşurile şi făina. Se toarnă compoziţia într-o cratiţă unsă cu unsoare şi bătută cu făină. După coacere este întoarsă pe un blid lat (farfurie întinsă – n.r.) şi unsă cu un albuş frecat spumă cu zahăr”, a explicat gospodina din Sălciua de Jos. (C.M.)
sursa:agerpres
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Curier Județean
SÂMBĂTA MARE, ultima zi din Săptămâna Patimilor. Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii, înainte de Învierea Domnului
SÂMBĂTA MARE, ultima zi din Săptămâna Patimilor. Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii, înainte de Învierea Domnului Sâmbăta Mare este ziua dinaintea Paştelui şi ultima zi a Săptămânii Patimilor, în care creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului. În această zi credincioşii se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Hristos pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Când pică Paștele ortodox și catolic în 2024 și în următorii ani – calendar
-
Opinii - Comentariiacum o zi
Mesaje de Paste fericit 2024. Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Floriile 2025. Duminica Floriilor Ortodoxe și Catolice 2026, 2027. Obiceiuri, tradiții și superstiții
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE DE PASTELE ORTODOX 2023. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului
-
Actualitateacum o zi
Superstiții în Vinerea Mare: Ce NU ai voie să faci în această zi