Sală de sport – bijuterie la şcoala din Livezile

De un an şi-o vară la şcoala din Livezile se respiră aer proaspăt (acoperiş nou, instalaţie de încălzire reabilitată, amenajare sală C.D.I. peste standardele obişnuite). În vara aceasta însă, conceptul de muncă a primit valenţe noi. Profesorul, elevul şi părintele şi-au dat mâna şi împreună au realizat un lucru deosebit, ce lipsea din peisaj. Au amenajat o sală de sport – surpriză, fără să ceară bani nimănui!? Doriţi şi dumneavoastră reţeta? Iat-o:
Se ia una bucată profesor trăsnit „tânăr şi neliniştit” cu vârsta de 50 de ani numit Lucian Marian, se adaugă un director ceva mai „copt la minte” în speţă Traian Onea (30 ani), se amestecă cu trei părinţi inimoşi – Mif Vasile, Molnar Emil şi Marina Ioan – se pune din belşug Popa Petru şi se condimentează cu elevi minunaţi cum ar fi Andrei Man, Alin Marina, Ovidiu Costan… La sfârşit se stropeşte cu mult, mult Claudiu Mateiaş (elev la Aiud!?) şi se presară cu muuultă chibzuinţă, bani din autofinanţare obţinuţi din: ţigle şi scocuri vechi de pe fostul acoperiş, sobe de teracotă demolate, fier vechi, ba chiar şi din buzunarele numiţilor Marian & Onea (bineînţeles, fără ştirea nevestelor!). Amestecul se unge pe deasupra cu concediu lipsă, zile de lucru prelungite târziu în noapte (orele 12, 1, 2, 3!) şi se dă la cuptor în mare taină.
După vreo 3-4 săptămâni, „surpriza” se scoate din cuptor, se ambalează, i se leagă panglică tricoloră la intrare şi i se lipeşte pe uşă eticheta – Sala de sport „Silviu Gavriş” (nota bene Silviu Gavriş este primul profesor de educaţie fizică al şcolii din Livezile, extrem de respectat şi iubit de foştii săi elevi – unul din campionii atleţi de atunci fiind chiar viceprimarul comunei, dl. Oniga Ioan ce are şi azi o alură sportivă de invidiat).
La momentul potrivit se invită toţi fiii şi fiicele satului indiferent de vârstă, se aduce de la Zalău dl. profesor Gavriş Silviu în persoană (care nici măcar nu bănuieşte ce i se pregăteşte) iar acesta taie panglica, dă primul fluier în noua sală, marchează în premieră la ambele coşuri de baschet şi apoi… plânge de emoţie. Dacă la inaugurare aveţi la îndemână şi un sufletist ministru secretar de stat la Educaţie, de exemplu pe doamna Oana Badea, cu atât mai bine. Surpriza va fi mai frumoasă!
Desigur că înainte, în timpul, şi după etapa muncită pe brânci, adică „în patru labe”, uneori chiar la propriu(la vopsit şi pictat podeaua) veţi auzi remarci răutăcioase. Nu le luaţi în seamă. De vorbit vorbesc cei ce au timp, nemuncind nimic. Unii, ascunşi sub nume false, vor face chiar comentarii de doi lei la articolul din ziar! Treceţi cu graţie şi peste acestea. Nu răspundeţi răutăţii tot cu răutate.
A, vedeţi, cu atâta surpriză şi taină eram gata să uităm a vă dezvălui că ingredientul esenţial, fără de care nu se „leagă” absolut nimic este… IUBIREA! Iubirea de profesie şi de aproapele tău pentru care munceşti sperând să-l faci un pic mai fericit. Poftă bună şi… dă-i cu sport! (Cronicarul sportiv)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI