Transalpina – şoseaua ce „bate” Transfăgărăşanul… la altitudine

Miercuri dimineaţa, am plecat cu un microbuz al STP Alba Iulia, împreună cu alţi 10 – 11 jurnalişti din Alba Iulia şi Sebeş, într-o călătorie pe DN 67 C Şugag – Bengeşti, Transalpina, însoţindu-i pe prefectul Ştefan Bardan, consilierul prefectural Cosmin Lupu şi pe Veronica Bulf, adjunctul şefului de şantier pe zona Sebeş al companiei Romstrade, care execută lucrările. Scopul deplasării a fost verificarea stadiului lucrărilor la şoseaua naţională şi a calităţii drumului ce străbate Valea Sebeşului, făcând legătura între Alba şi judeţele Gorj şi Vâlcea.
Lucrările la Transalpina sau „Drumul Regelui”, toponim sub care mai este cunoscută această şosea naţională, au început în anul 2008, iar execuţia propriu-zisă a demarat în 2009. În judeţul Alba, drumul străbate Valea Sebeşului, o zonă deosebit de pitorească pe care marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu pe bună dreptate a „botezat-o” Valea Frumoasei. Şoseaua şerpuieşte printre munţi cu păduri de foioase, care în această perioadă capătă culori pastelate, însoţeşte apa limpede a râului Sebeş, cu salba de hidrocentrale şi lacurile de acumulare de la Tău şi Oaşa, trecând pe lângă versanţi stâncoşi cu izvoare cristaline, ajungând la pădurile de conifere, scăldate de razele soarelui sau mergând paralel cu desişuri de zmeură, afine sau alte fructe de pădure. La un moment dat, drumul se bifurcă, putându-se ajunge după 29 km la Petroşani, respectiv după 41 km la Voineasa. În judeţul Gorj, cu câteva zeci de kilometri înaintea Popasului Urdele, aflat la 121 km de Alba Iulia, după urcarea serpentinelor, apare golul alpin. După ce depăşesc coloniile de corturi improvizate ale cultivatorilor de ciuperci şi fructe de pădure (o pată urâtă, dar necesară pe traseu), şoferii opresc pentru a hrăni mulţimea de măgăruşi care le taie calea, fotografiindu-se nestingheriţi cu animalele.
La Popasul Urdele, cel mai înalt punct al traseului, se înfăţişează ochiului turistului un platou imens cu pajişte alpină pe care „au răsărit” parcă stânci răzleţe, iar în prăpastie se ascunde între câteva creste un lac natural. Pe acest platou am întâlnit conducători auto din Bucureşti şi din diverse judeţe ale ţării: Botoşani, Constanţa, Iaşi, Timiş, Sibiu, Satu Mare etc. „Drumul este foarte bun, doar că pe unele porţiuni este destul de îngust, astfel că trec cu greutate două maşini. Nu există marcaj, iar în unele zone nu există parapeţi de protecţie, existând riscul ca, într-o clipă de neatenţie, maşinile să cadă în prăpastie. Însă peisajul este spectaculos, ca şi Transfăgăraşanul şi merită văzut”, ne-a declarat un bucureştean. Şoferii trebuie să fie pregătiţi însă pentru orice, deoarece pe Transalpina nu există semnal pe nicio reţea de telefonie mobilă, iar de la Şugag până la ieşire din judeţul Alba singurele popasuri turistice sunt Restaurantul-pizzerie „Popasul Regelui”, de la Tău şi Cabana Oaşa.
Lucrările la Transalpina nu sunt încă finalizate. Cea mai mare parte a şoselei naţionale până la limita cu judeţele Vâlcea şi Gorj este asfaltată, fiind „ca-n palmă”. Există însă tronsoane de câţiva kilometri unde cam la fiecare 50 – 100 de metri şoferii trebuie să încetinească până la aproximativ 10 km/oră, deoarece există podeţe şi scurgeri nefinalizate, porţiunea respectivă fiind neasfaltată, ci doar acoperită cu piatră. De asemenea, sunt şi porţiuni de câteva zeci sau chiar sute de metri pe care nu s-a turnat încă asfalt, unele fiind în curbe. Pe traseu au fost consolidate sau construite mai multe poduri şi podeţe, altele sunt în diferite stadii de execuţie, iar firma Romstrade a realizat şi trotuarele de pe raza localităţilor şi căile de acces în curţile oamenilor. Pe drum am întâlnit în mai multe locuri 8 – 10 echipe de muncitori care turnau parapeţi sau ziduri de sprijin, dar şi basculante, autobetoniere, macarale şi un utilaj pentru turnat pe loc rigole, care poate realiza şi 1 km pe zi, dacă şanţul este gata săpat. Am străbătut cei 121 de kilometri din Alba Iulia la Popasul Urdele cam în 3 ore, dar dacă tot drumul va fi asfaltat, şoferii susţin că timpul se va reduce la 2 ore.
Veronica Bulf (Romstrade): „În acest moment lucrarea de la kilometrul zero până la kilometrul 148 este finalizată în proporţie de 80 la sută. Mai sunt de făcut ziduri de sprijin, completări la acostamente, câteva podeţe, lucrări de consolidare destul de puţine faţă de ce a fost. Strict de asfaltare, sunt porţiuni scurte, câţiva kilometri, unde se va finaliza cât de curând, va fi «negru» până la toamnă dintr-un capăt în altul. Dacă ne raportăm la judeţul Alba, 5 la sută din lungimea lucrării este neasfaltată. Lucrarea este complexă pornind de la fundaţie până la marcajul orizontal şi vertical, iar până în iulie – august 2012 se va termina întreaga lucrare. Cota cea mai înaltă a drumului este la Rânca, judeţul Gorj, Vârful Păpuşa, cota 2145 m, mai sus şi decât Transfăgărăşanul. Un drum spectaculos, care merită văzut. Autorităţile sunt cele care vor hotârî dacă drumul va fi deschis şi la iarnă. Nu ştiu să vă spun valoarea lucrărilor”.
Prefectul Ştefan Bardan: „De stadiul lucrărilor sunt mulţumit, important e ca firma constructoare să se încadreze în termenele stabilite cu beneficiarul, nu pot eu să apreciez acum. De lucru mai este foarte mult după cât am văzut pe drum, mai este mult la ziduri de sprijin, la parapeţi. Din discuţiile cu reprezentanţii firmei, ei promit că se încadrează în termenul stabilit cu beneficiarul. Transalpina este un câştig nu numai pentru judeţul Alba, ci pentru toată zona, cât şi pentru zonele limitrofe, ştim că acest drum trece şi prin judeţele limitrofe Vâlcea şi Gorj şi sper că se va face legătura şi între Obârşia Lotrului şi Petroşani şi atunci va trece şi prin judeţul Hunedoara. Este o atracţie turistică şi sunt convins că se va dezvolta şi turistic zona, dar totodată sper să se dezvolte frumos, să nu se facă măgării, ca să zic aşa. Va veni foarte multă lume, aţi văzut şi astăzi (n.r. – miercuri) o circulaţie intensă. Deci foarte multă lume vine să vadă. Important este ca pe viitor să se creeze şi locuri de cazare, locuri unde se poate servi o ciorbă şi orice altceva, pentru că aţi văzut că pe mulţi kilometri nu există popasuri. Nu ştiu dacă drumul va fi deschis şi iarna, asta vor decide cei de la Drumuri Naţionale, care-l vor administra. Nu pot să vă spun o părere despre valoarea lucrării, pentru că ar trebui să iau proiectul, să fac nişte analize, costuri ş.a.m.d. Pe mine mă interesează ca ei să se încadreze în termene şi lucrarea să fie bine făcută”.
În schimb, consilierul Cosmin Lupu a spus că din informaţiile pe care le deţine valoarea iniţială a lucrărilor a fost de 120 de milioane de euro, explicând că firma executantă a împrumutat această sumă de la o bancă din Germania, credit pentru care s-au acordat garanţii guvernamentale, astfel că valoarea finală a investiţiei va ajunge la circa 400 de milioane de euro.
Cu cota maximă de 2145 m, Transalpina va fi şoseaua naţională aflată la cea mai mare altitudine din România, depăşind cu peste 100 de metri Transfăgărăşanul.
Robert GHERGU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI