Contradicţii privind paternitatea melodia „Deşteaptă-te, române!”

Ieri, 29 iulie, în Piaţa Tricolorului din Alba Iulia au avut loc un ceremonial militar şi religios şi un mic spectacol folcloric dedicate Zilei Imnului Naţional. Au participat oficialităţi judeţene şi locale, civile şi militare, parlamentari, şefi şi reprezentanţi ai unor instituţii publice, veterani de război, dar şi simpli trecători. După prezentarea onorului la Drapelul Gărzii de onoare formate din ostaşi ai Batalionului 136 Geniu „Apulum” şi cuvântul de deschidere al Danielei Filimon, purtătorul de cuvânt al Colegiului Militar „Mihai Viteazul”, ÎPS Irineu, arhiepiscop de Alba Iulia, a oficiat o slujbă de mulţumire şi binecuvântare în fruntea unui sobor de preoţi. Despre semnificaţia Imnului Naţional a vorbit muzeograful Marius Cristea, de la Muzeul Naţional al Unirii.
„Începând din 1848, «Deşteaptă-te, române!» a fost un cântec foarte drag românilor (…). Muzica are autor necunoscut. Versurile şi aranjamentul aparţin lui Andrei Mureşanu, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Poemul «Un răsunet» al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pentru prima oară la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, aşa cum se credea. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. O versiune spune că însuşi Andrei Mureşanu este autorul melodiei, iar alta susţine că de fapt era o melodie cântată pe un text religios ce purta numele „Din sânul maicii mele”. Gheorghe Ucenescu susţinea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, deci el ar fi autorul moral al melodiei. De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită mesajului de patriotism şi de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost şi cazul în timpul Revoluţiei române din 1989, când practic instantaneu şi generalizat a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul comunist «Trei culori». Timp de câţiva ani «Deşteaptă-te, române!» a fost şi imnul naţional al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu «Limba noastră»”, a spus muzeograful Marius Cristea, care a precizat că din cele 11 strofe, la ocaziile festive se interpretează doar strofele 1, 2 ,4 şi 11.
Apoi prof. Sebastian Onac (locul I la Festivalul de Romanţe “Crizantema de Aur” – Târgovişte, 2007) a interpretat cu vocea lui deosebită Imnul Naţional al României, fără acompaniament muzical. Manifestarea s-a încheiat cu un program artistic susţinut de ansamblul folcloric „Felician Fărcaşu” Sebeş (coordonator Gheorghe Albu) şi taraful Cercului Militar Judeţean, care au interpretat melodii vocale şi instrumentale, printre care „Aşa-i românul!” şi „Ciocârlia”, violonistul Daniel Iancu, zis „Ticuşor”, făcând o adevărată demonstraţie de virtuozitate.
Robert GHERGU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---