Noua gură de oxigen primită de băncile greceşti are efect de relaxare şi în România

Liderii zonei euro au aprobat la sfârşitul săptămânii trecute un nou pachet financiar de salvare a economiei greceşti, de circa 160 de miliarde de euro, la care vor lua parte şi creditorii privaţi ai statului elen, ajutorul public incluzând fonduri de 20 de miliarde de euro destinate consolidării capitalurilor băncilor elene. Această decizie pune într-o lumină mai bună şi creditorii locali cu acţionariat elen, care au nevoie de susţinere pentru a-şi menţine indicatorii de solvabilitate la niveluri solide în condiţiile creşterii volumului creditelor neperformante. Tensiunile din ultimele săptămâni cauzate de neliniştile investitorilor privind situaţia Greciei s-au resimţit pe piaţa valutară locală, în condiţiile în care băncile elene au pe piaţa locală cele mai mari afaceri din afara ţării de origine. Cursul s-a apropiat din nou de pragul de 4,3 lei/euro în ultimele două săptămâni, dar a revenit la 4,22 lei/euro vineri, după ce au fost anunţate soluţiile la situaţia din Grecia. De asemenea, licitaţia de titluri de stat pe zece ani organizată joi de Ministerul Finanţelor a înregistrat o suprasubscriere importantă, iar randamentul mediu a schiţat o scădere, până la 7,46%.
Calmul care a cuprins pieţele financiare după înţelegerea încheiată de liderii europeni şi de creditorii privaţi ai Greciei ar putea fi însă de scurtă durată, avertizează analiştii, în condiţiile în care soluţiile găsite nu sunt suficiente pentru a rezolva toate problemele statului elen. „Nu este decât un pas în lateral. O să fie o anumită relaxare pe piaţa valutară şi poate chiar pe piaţa de capital, dar lucrurile vor reveni la tensiunea din ultimele săptămâni deoarece nu s-a găsit o soluţie permanentă. O soluţie permanentă implică o integrare şi o coordonare mai profundă la nivelul zonei euro şi nu poate fi adoptată fără un angajament politic mai serios decât cel afişat până acum”, consideră Matei Păun, managing director al BAC Investment. Grecia se află sub povara unor datorii de 328 de miliarde de euro, acordul de săptămâna trecută reprezentând al doilea pachet de ajutor financiar aprobat de Bruxelles pentru statul elen. Creditorii privaţi au acceptat o pierdere de 21% pe obligaţiunile emise de Grecia. În paralel, oficialii europeni au conferit atribuţii noi Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară, fondul creat special pentru statele cu probleme fiscale, care va putea cumpăra obligaţiuni guvernamentale de la investitori privaţi sau va putea acorda linii de finanţare băncilor din zona euro.
„Un plan de stabilitate în Europa este în atenţie de mai mult timp, dar acordul de zilele trecute reprezintă un mare pas înainte. Acordul trebuie privit ca parte a unui plan gândit în timp, nu ca o măsură de urgenţă. Faptul că s-a ajuns la o înţelegere între partenerii din zona euro este lucrul cel mai important”, comentează Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. Băncile greceşti deţin circa 17% din activele de 80 de miliarde de euro ale sistemului bancar local, două bănci de top zece – Alpha Bank şi Bancpost – fiind deţinute de grupuri financiare elene. Tot de la Atena sunt controlate Piraeus şi Banca Românească, dar şi doi jucători de talie mică – ATE Bank şi Emporiki. Vasilescu susţine însă că situaţia băncilor locale nu trebuie confundată cu situaţia companiilor-mamă. „Nu trebuie să facem o legătură prea strânsă între băncile din Grecia şi băncile cu capital elen din România. Toate băncile cu acţionariat grecesc sunt capitalizate, au o solvabilitate ridicată şi funcţionează în parametri normali.” În ciuda crizei fiscale, acţionarii eleni au continuat să susţină cu bani subsidiarele locale, chiar dacă strategia din ultimii doi ani a fost trasată în sensul reducerii dependenţei financiare faţă de grup. Alpha Bank şi-a majorat capitalul cu 50 mil. euro la începutul lunii iulie, în timp ce grupul Emporiki a adus 15 mil. euro la capitalul subsidiarei locale în luna aprilie. Grecii deţineau la sfârşitul anului trecut un sfert din capitalul social al băncilor locale. Consilierul guvernatorului BNR admite că o deteriorare a situaţiei din Grecia ar fi putut avea un efect psihologic asupra clienţilor băncilor controlate de greci, dar că deocamdată nu există o atitudine în acest sens.
„Băncile nu sunt dispuse să crediteze economia şi încearcă să-şi conserve poziţia, aşteptând o îmbunătăţire a situaţiei fie la nivel local, fie la nivelul grupului din Grecia.” Analiştii străini văd însă în măsurile adoptate de liderii europeni la sfârşitul săptămânii trecute un pas extrem de important pentru întreaga zonă euro, având în vedere că situaţia devenise critică după ce inclusiv ţări precum Spania sau Italia intraseră în vizorul investitorilor neliniştiţi de nivelul ridicat al datoriei publice. (Z.F.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI