De la Combinatul de Prelucrarea Lemnului – la Kronospan
Vineri, 12 noiembrie 2010, la Sebeş a fost marcat un eveniment important pentru economia zonei, dar şi a României: împlinirea a 40 de ani de producţie de plăci MDF pe platforma Kronospan. A fost un eveniment pus sub semnul excelenţei şi al performanţei, la care au participat foşti şi actuali angajaţi, reprezentanţi ai autorităţilor, instituţiilor de învăţământ şi spitaliceşti, ai cultelor şi ONG-urilor, clienţi şi parteneri Kronospan din întreaga ţară. Peste 150 de persoane au scris vineri, 12 noiembrie, încă o pagină în povestea producţiei de plăci MDF la Sebeş. Evenimentul a debutat cu vizitarea liniei de producţie MDF, ocazie cu care invitaţii au aflat detalii despre procesul tehnologic, despre tehnica de ultimă generaţie implementată în fabrica Kronospan de la Sebeş. Foştii angajaţi, oameni care în 1970 au participat la producţia primei plăci MDF, au fost emoţionaţi şi impresionaţi de tehnologia modernă, de organizarea activităţii în fabrica Kronospan, dar şi de profesionalismul echipei de aici. După încheierea vizitei, evenimentul a continuat într-o sală festivă din apropierea platformei Kronospan. Aici, compania a dorit să mulţumească partenerilor Kronospan, dar şi clienţilor şi colaboratorilor importanţi, prin acordarea unor diplome de excelenţă pentru susţinerea constantă a valorilor şi viziunii Kronospan. Un moment impresionant a fost cel în care au fost acordate Diplome de excelenţă celor care prin iscusinţa, energia şi dăruirea lor au făcut posibilă sărbătorirea a 40 de ani de producţie a plăcilor MDF la Sebeş. Pe rând, au fost onoraţi cu aceste distincţii Maria Luca – director economic al Kronospan Sebeş, Adrian Băcilă – director de producţie şi Gheorghe Santeiu, cel care conduce în prezent linia de producţie a plăcilor MDF. De asemenea, au primit Diplome de excelenţă 18 foşti angajaţi, cu peste 20 de ani de experienţă în fabrica MDF de la Sebeş. Aşadar, povestea producţiei plăcilor MDF la Sebeş continuă. Compania Kronospan şi-a asumat provocarea de a scrie istoria acestei industrii pe mai departe. O misiune onorantă ţinând cont că investiţiile Kronospan la Sebeş au transformat acest oraş într-un reper al industriei lemnului din Europa Centrală şi de Est.
l Drumul parcurs până la producţia de plăci fibrolemnoase
La 13 noiembrie 1970, la Sebeş era produsă prima placă fibrolemnoasă – MDF, realizată prin procedeul uscat, din România. Era de fapt continuarea unei tradiţii în zonă şi un nou început pentru industria lemnului din ţara noastră. Greu încercată de-a lungul timpului, cu mari probleme la momentul începerii funcţionării, aflată în pragul falimentului după 1989, platforma de prelucrarea lemnului de la Sebeş a rezistat totuşi trecerii timpului şi a supravieţuit în noile condiţii ale economiei de piaţă. Succesul a venit printr-o privatizare de succes şi apoi prin preluarea companiei de către Grupul Kronospan, cel care a implementat aici cea mai performantă tehnologie din domeniul protecţiei mediului şi din cel al industriei lemnului. Păstrarea tradiţiei prelucrării lemnului la Sebeş este cu atât mai importantă cu cât toate celelalte fabrici similare din ţară, construite în aceeaşi perioadă, astăzi nu mai produc. Acum, municipiul Sebeş este un important centru al industriei lemnului din România şi Europa, în primul rând datorită producţiei plăcilor pe bază de lemn, dar şi a unităţilor de producţie de cherestea şi mobilă. Principalul factor care a contribuit la această dezvoltare îl reprezintă marile investiţii de capital străin şi implementarea unor tehnologii moderne, de înaltă performanţă. Pilonul central al noii dezvoltări din ultimii ani este Compania Kronospan, cu cele două fabrici de plăci şi cu o fabrică chimică.
lFabrica PFL Sebeş, 1970 – 1989
Prelucrarea lemnului la Sebeş este o tradiţie veche de sute de ani. Primele fabrici de mobilă şi cherestea au apărut încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi erau majoritar investiţii cu capital german. În perioada 1940-1945, industria forestieră de la Sebeş a cunoscut o mare dezvoltare în cadrul IFET Sebeş, care producea multă cherestea pentru export şi foarte puţină mobilă. Pentru valorificarea superioară a lemnului mărunt şi a deşeurilor, după cel de al doilea război mondial au apărut tehnologii noi, care îşi propuneau ca prin tocarea şi presarea acestor resturi să se producă plăci fibrolemnoase. În jurul anului 1960 au fost deschise şi în România astfel de fabrici de plăci prin tehnologia umedă, la Brăila, Suceava, Piteşti şi Blaj. Tehnologia acestor fabrici prezenta unele dezavantaje, printre care şi acela că era poluat grav mediul; de aceea, după 1965, la nivel înalt s-a aprobat construirea a două noi fabrici de PFL prin metoda uscată, mai scumpă, dar mai ecologică. Datorită resurselor silvice, a tradiţiilor forestiere şi a factorilor politici de atunci s-a hotărât ca una din cele două fabrici să fie construită la Sebeş (cealaltă la Focşani). La 13 noiembrie 1970, s-a produs la Sebeş prima placă prin procedeul uscat. Deşi vorbim de una dintre cele mai mari investiţii din România acelor ani, cu cea mai nouă tehnologie de pe piaţă, de origine suedeză, problemele au început din prima zi de producţie şi nu au putut fi rezolvate mai târziu. Cauzele au fost multiple: în primul rând era vorba de o tehnologie nouă în acest domeniu, încă supusă testelor de producţie. Din păcate, colaborarea statului român cu producătorul suedez a fost deosebit de dificilă, ajungând până la urmă la întreruperea oricăror legături. Astfel, specialiştii de la Sebeş nu au avut acces la noile descoperiri tehnice în domeniu, prin care s-ar fi rezolvat multe dintre problemele cu care se confruntau zilnic. Fabrica nu a atins niciodată producţia planificată, de 114.000 tone anuale, cele mai bune producţii ajungând la cel mult 60.000 tone/an. O problemă majoră era atunci calitatea plăcilor, care nu se ridica la cea a produselor care circulau pe piaţa externă. La toate acestea se adăugau desele opriri ale producţiei din cauza exploziilor şi a incendiilor, criza de combustibil din anii 80 şi lipsa pieselor de schimb, toate conducând fabrica încet, dar sigur, către faliment.
l Privatizarea:
1990 – 2004
După anul 1990 s-a pus problema retehnologizării Combinatului de Prelucrare a Lemnului din Sebeş. Din cauza dimensiunilor acestuia, care făceau imposibilă orice privatizare, în 1995 s-au format două societăţi: SC MDF Sebeş SA, care cuprindea fosta fabrică PFL şi SC Mobis SA Sebeş cu restul fabricilor. În noiembrie 1997, SC MDF Sebeş SA a fost vândută concernului italian Frati. Din păcate, SC Mobis SA Sebeş nu a avut o soartă mai bună şi astăzi nu mai funcţionează. Concernul Frati a demolat din temelii vechea fabrică, a investit la început 150 milioane de euro, construind două fabrici noi în perioada 1998-2000, una de MDF şi una de adezivi. Ulterior, în 2003, a fost pusă în funcţiune şi o fabrică de PAL de circa 540.000 de tone anual, iar în 20 septembrie 2000 s-a inaugurat noua societate. Pentru Luigi Frati succesul privatizării nu a durat mult, deoarece unele probleme financiare l-au determinat pe patronul italian să înceapă, din 2003, negocieri pentru a vinde afacerea din Sebeş. La mijlocul anului 2004 a intervenit cea mai puternică firmă producătoare de plăci din lume – Kronospan, care a cumpărat întreaga platformă.
lKronospan Sebeş: tehnologie şi
performanţă, 2004 – 2010
Astăzi, Kronospan este cea mai puternică societate din zonă şi totodată motorul dezvoltării industriale de pe platforma din Sebeş şi din întregul oraş. Ea preia deşeurile de la fabricile de mobilă şi cele din exploatarea lemnului şi le prelucrează, transformându-le în plăci rezistente şi durabile, de o calitate superioară. Pe platforma Kronospan sunt 10 linii de cale ferată, care asigură transportul materiilor prime, adezivilor şi produselor finite spre punctele de încărcare-descărcare. De la preluarea platformei de la Sebeş, Kronospan a mai investit aici, în sisteme de siguranţă şi de protecţie a mediului, peste 80 de milioane de euro.
lProducţia plăcilor MDF la Kronospan Sebeş
Plăcile fibrolemnoase de densitate medie (MDF) sunt plăci versatile pe bază de lemn care se pretează bine la prelucrarea mecanică. Plăcile MDF Kronospan sunt folosite mai ales în industria mobilei, pentru plinte, ambalaje, în industria uşilor şi pentru orice aplicaţii – de la coperţi pentru cărţi până la pantofi. Toate produsele Kronospan sunt fabricate conform normelor europene (EN). Produsele respectă standardele de performanţă necesare şi toate celelalte reglementări valabile ale Uniunii Europene. Calitatea şi respectarea normelor EN sunt certificate de instituţii independente. Capacitatea de producţie a fabricii MDF de pe platforma Kronospan este 368.000 mc plăci/an. Kronospan produce plăci MDF E1 şi a introdus recent plăcile standard E-LE, cu o reducere suplimentară a emisiilor, care acum se situează mult sub nivelul stabilit de California Air Resources Board (CARB). (A.D.T.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Societate
22 noiembrie: Asasinarea lui John Fitzgerald Kennedy, unul dintre cei mai iubiţi preşedinţi americani Primul preşedinte catolic la Casa Albă şi unul dintre cei mai iubiţi preşedinţi americani s-a născut în 29 mai 1917 în Boston într-o familie de descendenţi ai unor imigranţi irlandezi săraci. La 44 de ani a devenit cel mai tânăr preşedinte […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum o zi
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 4 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii
-
Ştirea zileiacum o zi
21 noiembrie: Zece ani de la tragedia aviatică de la Mălâncrav. Ziua când Alba Iulia a pierdut un tânăr pilot căpitan