Moţii şi tradiţia astristă

Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (Astra) a fost întemeiată în anul 1861, ca o încununare a strădaniilor îndelungate ale românilor, din toate provinciile care ne aparţineau ca pământ strămoşesc, de a organiza societăţi culturale având ca scop emanciparea socială, materială şi spirituală a românilor. De remarcat, pentru zona Munţilor Apuseni, gestul lui Avram lancu şi al tribunilor săi, Simion Balint şi Axente Sever, care „generoşi precum au fost bravi”, au donat în anul 1852, suma de 250 de florini, pentru înfiinţarea unei societăţi româneşti, având drept scop dezvoltarea culturii.
ASTRA a apărut într-un moment istoric deosebit de greu, când românii din Transilvania erau supuşi să îndure agresive legi antiromâneşti, emise de guvernanţii vremii, prin care se lovea în tot ceea ce constituia fiinţa naţională, în tot ce contribuia la păstrarea, dezvoltarea şi manifestarea conştiinţei naţionale, a spiritului românesc.
Cererea pentru înfiinţarea Asociaţiunii, înaintată oficialităţilor austriece la 10 mai 1860, a fost semnată de 176 de fruntaşi ai românilor din Transilvania, prezidaţi de 2 mari arhierei: ortodoxul Andrei Şaguna de la Sibiu şi unitul Iosif Sterca Şuluţiu de la Blaj.
Obiectul activităţii societăţii culturale a cărei înfiinţare se cerea, impresionează şi acum, prin viziunea modernă pe care iniţiatorii o demonstrau, evidenţiind ideea de progres naţional care orientează şi stimulează eforturile creatoare ale tuturor popoarelor, încadrând aspiraţiile românilor spre prosperitate economică, socială şi culturală în contextul luptei „spre înaintarea fericirii universale”. Românii din Transilvania doreau să aibă posibilitatea să dovedească prin fapte  aspiraţia spre bunăstare şi lumină. S-a subliniat şi necesitatea găsirii mijloacelor emancipării economice prin „promovarea industriei şi agriculturii”.
Claritatea, eleganţa, diplomaţia exprimării obiectivelor viitoarei asociaţii, printre care şi sublinierea ideii că ea este deschisă tuturor doritorilor indiferent de religie şi naţionalitate, au avut ca rezultat un răspuns favorabil din partea oficialităţilor austriece dat la 31 ianuarie 1861.
În zilele de 9-11/21-23 martie 1861, la Sibiu, se dezbat cele patru proiecte de statute, pregătite separat, de G. Bariţiu, Timotei Cipariu, Ioan Puşcariu şi Andrei Şaguna. Se aprobă 38 de paragrafe ce cuprind prevederi în vederea bunei desfăşurări a Asociaţiunii, precum şi scopurile socio-culturale, economice şi ştiinţifice care trebuie atinse. De remarcat faptul că statutele evidenţiază concepţia superioară a întemeietorilor Asociaţiunii, obiectivele propuse fiind valabile pentru societatea românească, şi acum, la început de mileniu III: program de activitate subordonat nevoilor progresului economic, social şi cultural, cât şi atitudinea faţă de conaţionali. Se păstrează punctele din „petiţiune”, că oricine poate deveni membru al Asociaţiunii „fără de deosebire de naţionalitate şi religie”, iar „membrilor necunoscători de limba română le este iertat a se servi de altă limbă”. Merită consemnat, de asemenea, că, deşi fruntaşii celor două biserici ale românilor din Transilvania şi întregul cler românesc au avut un mare rol, atât la înfiinţarea cât şi sprijinirea Asociaţiunii, statutele interzic orice „dezbateri religioase şi politice” în sânul acesteia. S-a stabilit crearea unui sigiliu, care o reprezintă pe Minerva, zeiţa înţelepciunii, a artelor, ştiinţei şi meşteşugurilor. Deşi nedeclarată în statute, pentru a nu-şi periclita existenţa, activitatea Asociaţiunii a avut permanent în vedere susţinerea luptei naţionale, acţionând printr-o diversitate de mijloace în interesul românilor din Transilvania – integrată abuziv în Imperiul Austro – Ungar.
Astfel, în anul 1861, a început să fiinţeze Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (Astra) – cea mai longevivă societate culturală românească, aducătoare de foloase sociale, materiale şi spirituale pentru poporul român. De la începuturi, Asociaţiunea a beneficiat de un important sprijin moral şi material din partea unor variate categorii sociale: ţărani, meseriaşi, comercianţi, învăţători, preoţi, oameni de cultură şi artă, bănci, diferite instituţii particulare, şi din 1918, de sprijinul statului român. Din păcate, pe măsura trecerii timpului, sprijinul larg menţionat mai sus, s-a diminuat.
Prin înfiinţarea de biblioteci, muzee, şcoli, organizarea de expoziţii naţionale, participarea românilor la expoziţii internaţionale, publicarea de reviste naţionale, tipărirea de cărţi, înfiinţarea unei tipografii la Sibiu, organizarea de simpozioane, conferinţe, comemorări, concursuri, acordarea de burse şcolare, expoziţii industriale, agricole, etnografice, şi alte activităţi de educare şi culturalizare a maselor populare, Asociaţiunea, între anii 1861 şi 1950, conform scopurilor propuse, a devenit una din puţinele instituţii româneşti – cea mai bine organizată şi mai activă – prin care s-a putut acţiona legal în favoarea culturii naţionale şi românilor.
Activitatea Asociaţiunii nu s-a restrâns doar la românii din Transilvania, începând din 1895, întinzându-şi oficial activităţile, în afara teritoriilor româneşti din ţările coroanei austro-ungare, iniţiind şi păstrând în permanenţă legătura cu romanii din teritoriile extra-carpatice.
ASTRA s-a menţinut şi a obţinut succese în această lungă perioadă de timp deoarece şi-a respectat principiile fundamentale, pentru care a fost creată: propăşirea poporului şi culturii române. A fost flexibilă, a simţit modificările vremurilor ce existau, şi s-a adaptat noilor cerinţe istorice, uneori din dorinţa de a nu-şi pierde rolul coordonator şi binefăcător în cultura românească, s-au acceptat diferite orientări vremelnice, criticate azi (de exemplu poziţia unor lideri faţă de mişcarea legionară).
Tactica şi strategia constructivă a ASTREI în viaţa culturală a românilor nu au reuşit să o menţină oficial în viaţă (activitate) după cel de-al Doilea Război Mondial. În tumultul schimbărilor geopolitice radicale, cu tot sprijinul unor personalităţi, cum ar fi Lucreţiu Pătrăşcanu, doctor Petru Groza, printr-o hotărâre din aprilie 1950, ASTRA a fost dizolvată, urmând ca bunurile sale să fie preluate de autorităţile timpului. Astfel, în anul 1950 se consemnează încetarea oficială a activităţii Asociaţiunii, după 90 de ani de eforturi, sacrificii, luptă continuă, pentru emanciparea economico-socială şi culturală a poporului român, pentru progresul continuu a naţiunii române.
După 1950, Asociaţiunea a continuat să existe prin biblioteca ASTRA – cea mai veche bibliotecă publică românească. Spiritul ASTREI a supravieţuit în mintea şi inima multora, românii continuând să activeze în aşezămintele culturale fost – astriste contopite cu cele ale noului regim. Dovadă că ideile ASTREI s-au menţinut, este apariţia în anul 1986, la Sibiu, a monografiei „ASTRA 1861-1950”, scrisă de Matei Pamfil, moţ de origine, şi comemorarea a 125 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii. Sub influenţa contextului geopolitic european şi a evoluţiei istorice interne se desluşesc următoarele perioade în activitatea ASTREI:
l1861 – 1918 – cea mai fructuoasă perioadă.
l1918 – 1950 – continuitatea şi consolidarea activităţilor astriste, pe de o parte, şi pierderea independenţei pe de altă parte, ASTRA a trebuit să se supună presiunilor politice în direcţia alinierii la activităţile instituţiilor de stat.
l1950 – 1990 – încetarea oficială a activităţii.
l1990 – până în prezent – a fost reactivată activitatea astristă în toate formele cunoscute şi practicate de înaintaşi. Din păcate, perioada 1950-1990 a epuizat Asociaţiunea, obligând-o să rămână în mare parte în timpul trecut. Idealurile şi scopurile ASTREI au rămas valabile până în prezent. În condiţiile procesului de globalizare mondială, este absolut nevoie de a se păstra şi promova reperele naţionale. În amalgamul de state şi naţiuni înglobate în Uniunea Europeană, păstrarea specificului naţional a istoriei şi a valorilor proprii sunt obiective importante, receptate ca atare de acele comunităţi conştiente de necesitatea păstrării propriei identităţi. Aceste realităţi pot fi abordate eficient de societăţi şi organizaţii, cu impact Ia nivelul societăţii civile, precum ASTRA. De aceea, pentru viitor, ASTRA trebuie să se reorganizeze conform noilor realităţi, astfel încât, să poată îndeplini cu succes misiunea promovării şi menţinerii unor valori şi aspecte de esenţă naţională, atât în cadrul statului, cât şi în rândul comunităţii româneşti din afara ţării. Cei ce au în suflet şi în conştiinţă neamul românesc, trebuie să o dovedească împletind gândul cu fapta, dovedind că, în aceste timpuri grele, tulburi, pe care le trăim, nu am uitat de jertfele înaintaşilor pentru propăşirea neamului omenesc, şi să acţioneze conform tradiţiei astriste. Dorinţa fiecăruia dintre noi, de a trăi într-o ţară în care oamenii sunt respectaţi şi trăiesc într-o bunăstare materială şi spirituală decentă, depinde de fiecare dintre noi, de mentalitatea noastră, de participarea activă în bunul mers al comunităţii din care facem parte, aşa cum au făcut mulţi dintre înaintaşii noştri. Astfel, prin respectarea valorilor morale şi culturale, uniţi în dorinţa de mai bine a poporului nostru, vom putea intra în rândul naţiunilor respectate iar, dacă suntem, ne putem menţine.
Aurora MARCU

Serbările Astrei la Câmpeni

La Câmpeni, în organizarea Despărţământului Câmpeni – Abrud al Asociaţiei s-au desfăşurat manifestările prilejuite de aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Astrei. Preşedintele Despărţământului Astra, „Iosif Sterca Şuluţiu”, preotul Vasile Bora şi prim-vicepreşedintele Ioan Viorel Sicoe au asigurat împreună cu d-na Maria Corcheş, managerul restaurantului „Hanul Moţilor”, un cadru minunat de dezbatere pentru numeroşii invitaţi care au evocat trecutul istoric bazat pe valorile culturale şi tradiţiile artistice româneşti. Au fost prezenţi şi au luat cuvântul prof.univ.dr. Octavian Bologa, preşedintele „Astrei” de la Sibiu, Vasile Bora, Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, parlamentarii Corneliu Olar şi Alexandru Pereş, preotul Eugen Goia, Ana Maria Motora, Viorel Chira, Nicolae Oprean, Vasile Bud, Oliviu Iacob, Silvia Pop, Ion Uţiu, Ioan Bâscă şi alţi reprezentanţi ai asociaţiei din judeţele Alba, Braşov, Arad, Maramureş, Bistriţa, Hunedoara, Constanţa etc.. S-a efectuat o vizită la Casa memorială „Avram Iancu”, unde a fost oficiat un parastas dedicat memoriei marelui erou al neamului românesc şi a fost dezvelită o placă comemorativă. Manifestarea s-a încheiat cu o cină moţească şi un spectacol oferit de ansamblul artistic „Moţul” al Casei Orăşeneşti de Cultură şi artişti amatori din Blaj, Braşov, Bistriţa. (M.S.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI