Modelul USL de dezvoltare regională
În cadrul Ligii aleşilor locali, reuniune ce a avut loc în urmă cu câteva zile la Bucureşti, a fost prezentat modelul USL de dezvoltare regională. Potrivit USL, un nou model trebuie adoptat de o largă majoritate şi e necesar să întrunească susţinerea majorităţii clasei politice, a societăţii civile şi a aparatului de stat. Doar în acest fel dezvoltarea regională va ajuta România. Scopul dezvoltării regionale: lîntărirea capacităţii administrative a actualelor regiuni de dezvoltare; lreducerea decalajelor de dezvoltare, în scopul atingerii mediei europene pentru toate regiunile de dezvoltare.
l Model european: Franţa
Structurat iniţial pe două paliere (comunal şi departamental), sistemul administrativ francez s-a caracterizat, timp de aproape două secole, prin centralizare excesivă şi prin fragmentare (96 de departamente şi peste 36.000 de comune). Departamentele seamănă cu judeţele din România şi la populaţia medie (circa 500.000) şi la suprafaţă (5800 km2). Regiunea a apărut între nivelul central şi cel departamental. Caracterul unitar al statului s-a păstrat! Regiunea se află pe acelaşi plan juridic cu unităţile administrative deja existente, dar se distinge printr-un teritoriu mai larg, incluzându-le pe acestea din urmă, precum şi prin atribuţiile orientate către dezvoltare şi bunăstare. Preluând modelul european, România păstrează unităţile administrative existente şi adaugă un nivel, compatibil cu cel european – regiunea – care are în subordine structuri de organizare judeţene şi locale, la care se opreşte relaţia cu centrul. Instituţii noi: Consiliul Regional – Executivul regional, condus de un preşedinte ales; Senatul devine o cameră a reprezentanţilor locali – legislativ care va prelua funcţia de reprezentare a puterilor locale; Curte de Apel regională – instituţiile juridice vor ţine cont de noua realitate. Consiliul Regional este format din: lpreşedintele – ales direct de cetăţeni, va funcţiona ca un “premier” al regiunii; lmembrii – vor avea atribuţii în domenii executive şi vor ajuta preşedintele în exercitarea atribuţiilor; lbuget propriu – format din bugete locale, fonduri europene şi fonduri de coeziune de la bugetul central; lva genera proiecte de dezvoltare pentru regiune, inclusiv pentru a reduce decalajele de dezvoltare din interiorul regiunilor. Senatul va prelua sarcina legiferării în dezvoltarea regională: la doua cameră a Parlamentului va fi aleasă după model francez, cu mandat de 4 ani şi cu obiective de organizare şi dezvoltare regională; lva avea 3 domenii cheie de competenţă: lDezvoltarea regională; lPolitica externă; lFondurile europene. Senatul se va diferenţia de Camera Deputaţilor. Guvernul desemnează 8 prefecţi, câte unul pentru fiecare regiune; Senatul va lucra cu Consiliile regionale, conduse de un preşedinte, care va conduce executivul regional. Prefecţii: lcei 8 prefecţi îi vor înlocui pe cei 41 din prezent; lprefecţii îşi pot organiza puncte de lucru în fiecare judeţ, dar instituţia în sine va fi regională; lprefectul îşi păstrează atribuţiile actuale, dar îşi extinde zona de manifestare a competenţelor, în scopul unei mai mari coerenţe în implementarea programului de guvernare în teritoriu şi reducerea birocraţiei.
Consiliul Economic şi Social regional: pe lângă Consiliul Regional funcţionează un CES alcătuit din reprezentanţii principalelor categorii socio-economice; lCES regional va avea rol consultativ în luarea deciziilor executive, dar consultarea de către Consiliul Regional este obligatorie; CES regional va avea atribuţia redactării de studii şi planuri de dezvoltare regională. Atribuţii definite prin dezbatere publică: împreună cu instituţiile europene, cu autorităţile alese, cu partenerii sociali şi societatea civilă, se vor defini atribuţiile finale ale acestor instituţii; regiunile vor avea dreptul de a decide cu privire la folosirea fondurilor, provenite din taxe şi impozite. Principalele atribuţii vor ţine de dezvoltarea echilibrată a regiunilor. Guvernul central va gestiona doar proiectele naţionale, urmând ca toate celelalte proiecte să fie transferate către regiuni (inclusiv în ceea ce priveşte fondurile europene existente în prezent la POS-uri: mediu, resurse umane, administraţie, transporturi etc).
Obiective de dezvoltare în primii 4 ani: lîn fiecare regiune (diversificat în actualele municipii reşedinţă de judeţ): 1. O mare universitate. Cel puţin 3 universităţi, până în 2014, trebuie să fie în top 500; 2. Un mare spital regional (cu medicină de înaltă performanţă); 3. Sistem de urgenţă regional, cu pompieri, ambulanţă şi poliţie; 4. Infrastructură rutieră şi feroviară modernizată; 5. Un aeroport internaţional minimum; 6. Un centru sportiv polivalent de nivel internaţional în fiecare regiune (stadion şi sală polivalentă); 7. Un centru de afaceri regional; 8. Un centru cultural de nivel european. Capitala regională: l Nu va exista o singură capitală a regiunii, cel puţin în prima instanţă; lPentru dezvoltarea echilibrată, pentru stimularea concurenţei şi pentru evitarea concentrării puterii, fiecare regiune va avea multiple centre de interes: centru economic; centru politico-administrativ; centru cultural; centru universitar etc; lResponsabilităţile şi mecanismul de colaborare se vor stabili în baza unor decizii la nivel regional.
Planificarea proiectului USL-
Care sunt paşii prin care ajungem la dezvoltarea regională propusă?
Proiectul cuprinde 3 momente cheie: 2013, 2014 şi 2016.
În perioada 2012 – 2013: lse organizează trecerea de atribuţii şi de competenţe între guvern şi judeţe, pe baza unor dezbateri publice şi cu informarea corectă a cetăţenilor; l se întăresc cele 8 regiuni de dezvoltare, cu structuri politice noi; lse desfiinţează Ministerul Dezvoltării Regionale, iar fondurile europene şi fondurile româneşti alocate dezvoltării regionale se redirecţionează la nivel local prin politici de coeziune; lse modifică Constituţia, pentru introducerea acestui concept.
În 2014: lorganizăm alegeri indirecte, pentru desemnarea unor Consilii Regionale provizorii (în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare); laleşii locali (primari, consilieri locali şi judeţeni) îşi aleg preşedintele de Consiliu Regional; lde la nivel central, se desemnează membri delegaţi, în subordinea preşedintelui de CR, cu atribuţii speciale pe domenii de interes (educaţie, sănătate, transporturi, mediu etc) ltimp de doi ani, aceste consilii vor funcţiona cu atribuţiile primite (pregătind instituţiile pentru primele alegeri directe).
În anul 2016: lodată cu alegerile locale, au loc alegeri pentru desemnarea preşedinţilor de consilii regionale (alegeri directe – vot uninominal); lau loc, de asemenea, alegeri pentru desemnarea parlamentelor regionale, care vor funcţiona ca legislative regionale; lvor intra în funcţiune şi Curţile de Apel regionale, pentru a funcţiona şi puterea judecătorească la acest nivel.
Condiţiile Comisiei Europene pentru a recunoaşte noile regiuni: lstudiul de fezabilitate; lacordul din partea Comisiei Europene; lreferendumul constituţional; ladoptarea cadrului legal necesar pentru implementarea reformei; limplementarea cadrului legal cu organizaţiile administrative implicate; lajustări ale măsurilor deja implementate înainte de jumătatea anului 2012; lacceptarea formală a noii structuri implementate de către Directoratul General Politică Regională (DG REGIO). Reforma va schimba conformitatea cu sistemul NUTS 2, iar acest lucru va conduce la nevoia unui nou sistem de management regional din partea autorităţilor; lincluderea formală în viitorul Cadru Financiar Multianual (Multianual Financial Framework –MFF); ladoptarea de către Parlamentul European, în 2013, a noului MFF; limplementarea Politicii de Coeziune în România pentru perioada 2014 – 2020 cu nou stabilita instituţie la nivel regional.
În dezvoltarea regională se ţine seama de 4 principii de bază: 1. În fiecare regiune de dezvoltare, PIB-ul şi calitatea vieţii trebuie să se apropie de media europeană! 2. Schimbările trebuie suportate de stat, nu de cetăţean! 3. Orice modificare trebuie discutată cu societatea civilă, agreată politic şi acceptată de UE! 4. Comunităţile puternice vor forţa şi instituţiile centrale să fie mai puternice. Procesul de descentralizare trebuie însoţit de eficientizarea aparatului central!
(A.D.T.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
Iniţiată în 1973 de doi tineri americani, fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, ca formă de protest la conflictul izbucnit între Israel şi Egipt din toamna aceluiaşi an, şi ca un îndemn la pace în întreaga lume, ideea a ajuns să fie susţinută de politicieni, lideri religioşi, celebrităţi şi de 31 de laureaţi ai […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum o zi
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 17 ore
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 20 de ore
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Ştirea zileiacum 4 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
17 noiembrie: Ziua Internațională a Studenților. Cum a apărut această sărbătoare și când a fost fost celebrată pentru prima dată