Fotoreportaj: Cel mai mare cartier de romi din județul Alba, locul unde străzile sunt pavate cu gunoaie

Comunitatea Țigănie din municipiul Sebeș este cel mai mare cartier compact locuit de romi din România. Realitatea celor peste 3.000 de oameni care trăiesc aici este una dură, pe care de cele mai multe ori nu o cunoaștem și nu de puține ori o ignorăm.

Pe lângă boală, mizerie, porci alături de câini prin gunoaie, am întâlnit pe străzile din acest cartier mulți copii frumoși, foarte dezinvolți si inteligenți. Claudiu are 11 ani și este elev în clasa a II-a. Pe toată durata vizitei mele în Țigănie m-a insotit, încercând să îmi arate cu seriozitatea unui om responsabil, mizeria în care trăiesc oamenii de acolo. “Vedeți cum e aicea, vedeți?”, mă întreba mereu copilul. Dar mie imi era parcă rușine să-i răspund, gândindu-mă în ce condiții mi-am petrecut eu copilăria, fără să fi avut nici un merit în plus fata de el sau de ceilalți copii din Țigănie. Și mi-aș fi dorit să îi spun că pot să îl ajut, că viața lui se va îmbunătăți, că celorlalți le pasă, dar nu am făcut-o. Nu poți minți un copil matur când te privește în ochi.

În urmă cu circa o lună, în acest cartier în care gunoaiele se întind pe străzi ca și pavelele în centrul orașului a izbucnit un focar de hepatită A, ce a îmbolnăvit câteva zeci de copii, mulți dintre ei elevi, și câțiva adulți. Majoritatea țiganilor ce locuiesc aici nu au acces la apă curentă, nu au canalizare, iar pentru a se alimenta cu prețiosul lichid folosesc adesea hidranții de pe stradă.

Potrivit lui Horea Timiș, directorul DSP Alba, până în acest moment, numărul total de persoane internate de la debutul hepatitei virale în Sebeș este de 35, dintre care 16 bolnavi se află încă internați în spital.

Autorităţile locale susţin că au luat măsuri de vaccinare şi de igienizare a zonei, că şcolile au fost alertate în ceea ce priveşte igienizarea toaletelor, iar primăria a distribuit clor şi var pentru a dezinfecta instituţiile de învăţământ. Potrivit DSP, până în acest moment s-au vaccinat peste 100 de copii, iar în zona focarului s-a dat cu dezinfectant şi s-au ridicat gunoaiele de pe străzi.

De asemenea două magazine din zona cartierului au fost închise în urma controalelor din cauza condițiilor mizerabie în care erau depozitate și manipulate alimentele comercializate. Între timp însă, dovedind brusc un mare interes pentru igienă, patronul unuia dintre magazine a reușit să facă tot a fost necesar în materie de curățenie și și-a repornit activitatea.

“Nu se poate stopa un focar de hepatită A atâta timp cât cei care sunt acolo nu respectă regulile minime de igienă. Hepatita este mâna murdară dusă la gură. Este în primul rând o problemă de educație”, a ținut să sublinieze directorul DSP Alba .

Mai mulți locuitori din Țigănie, cu cazuri de hepatită în familie, susțin însă că pe ei nimeni nu i-a vizitat nici să îi examineze medical, nici să le dea dezinfectant, ba mai mult, după 2 săptămâni de tratament în spital, pentru ca să se vindece, trebuie să țină un tratament și un regim pe care nu și-l permit. Lipsurile multora dintre ei s-au adâncit odată cu suspendarea ajutorului social. Noile regelementări legislative obligă primăriile să nu mai plătească ajutorul social celor care nu își achită taxele și impozitele la bugetul local. Și mulți dintre locuitorii acestui cartier din Sebeș nu și-au plătit datoriile la bugetul local de mai mulți ani.

Un aspect îmbucurător pe care l-am remarcat este faptul că pe o parte din străzile cartierului, lucrările de introducere a canalizării și alimentare cu apă potabilă sunt în toi. Proiectul în valoare de 85.000 de euro se numește “Creșterea calității vieții în comunitatea de romi” și este finanțat de Guvernul României și Primăria Sebeș. Doar că la cele circa 300 de branșamente existente în acest cartier la rețeaua de apă, datoriile către operatorul de apă se ridică la peste 1 miliard de lei vechi. Fără îndoială acești oameni au nevoie de apă curentă și canalizare, pentru binele tuturor, însă este la fel de evident că nu pot și nu vor putea curând să își permită costurile unei vieți decente.

Daniel Bologa, președintele asociației Uniunea Națională Liberă a Țiganilor Democrați din România și Silviu Borca vicepreședinte al acestui ONG înființat în aprilie 1990, susțin că situația multor țigani din acest cartier este una disperată și că au solicitat primăriei și primarului municipiului Sebeș să analizeze situația celor cărora din cauza datoriilor pe care le au la bugetul local li s-a suspendat ajutorul social, pentru ca situația să nu devină una dramatică. Au mai cerut ajutorul primăriei și pentru rebranșarea cartierului la rețeaua de alimentare cu apă potabilă și spun că au încredere că vor fi sprijiniți.

Le-am cerut celor doi reprezentanți ai țiganilor exemple de instituții sau organizații care și-au făcut simțite prezența în ultimii ani în comunitatea de romi din Sebeș. Răspunsul lui Silviu Borca a fost sec: “Toți s-au folosit de țigani în scopul propriilor interese, li s-au făcut foarte multe promisiuni, dar care nu s-au materializat”.

Alexandru Dăncilă, aflat la al doilea mandat de primar al municipiului Sebeș cunoaște bine situația romilor din Țigănie. Acesta a declarat pentru ziarul “Unirea” că în urma apariției focarului de hepatită a solicitat SC APA CTTA rebranșarea cartierului la rețeaua de apă, dar lucrurile s-au dovedit mai complicate din cauza datoriilor mari pe care romii le au la furnizorul de apă. Au fost demarate acțiuni de igienizare în zona focarului de hepatită și au fost adunate gunoaiele de pe străzi. În legătură cu suspendările sau tăierile ajutoarelor sociale, primarul a declarat că o nouă reglementare legislativă, la care urmează însă să fie publicate normele metodologice pentru a deveni aplicabilă, oferă posibilitatea consiliilor locale să decidă reeșalonarea datoriilor sau chiar scutirea de plată a acestora și astfel, anumite persoane să poată primi în continuare ajutorul social.

În această direcție se înscrie și acțiunea Serviciului Public de Asistență Socială din cadrul Primăriei Sebeș, care a identificat un număr de 20 de cazuri sociale deosebit de grave, pentru care se vor plăti dintr-un fond de solidaritate datoriile la bugetul local și astfel vor putea primi în continuare banii sub forma ajutorului social. Alexandru Dăncilă a subliniat că există și cazuri de beneficiari de ajutor social care au venituri, din comerțul cu mașini de exemplu și care pur și simplu nu vor să își plătească taxele și impozitele locale. În alte cazuri nu s-a mai plătit nici un leu la taxe și impozite de 6-7 ani, iar acum penalitățile curg fără încetare.

Parcă venită expres în ajutorul romilor, una din completările făcute legii ce reglementează acordarea ajutorului social este faptul că părinții singuri, care au în îngrijire copii, beneficiază de plata ajutorului indiferent dacă aceștia au sau nu datorii.

Problemele comunității de țigani din Sebeș sunt reprezentative la nivelul minorități rome din întraga țară. De exemplu, focarele de hepatită A izbucnite în această toamnă în mai multe județe din România, au fost identificate în comunitățile de romi, cum este exemplu județelor Alba, Sibiu sau Suceava.

Situația comunităților de țigani din România, acest rezervor nesecat de imigranți nedoriți pentru țările occidentale, a devenit în ultimii ani un subiect arzător în societățile și guvernele mai multor state din Europa sau la nivelul Comisiei Europene. Fie pentru că nu vor, nu știu sau nu pot, instituțiile statului român responsabile dar și societatea românească în ansamblul ei, se fac doar a căuta soluții pentru ameliorarea situației romilor din țară și de aiurea, iar rezultatele sunt pe măsură: o comunitate marginalizată, neintegrată, foarte săracă, foarte vulnerabilă, cu o sănătate precară, aflată încă la nivelul luptei pentru supraviețuire.

Mulți dintre românii cu care am discutat despre acest subiect ar îmbrățișa bucuroși stigmatul occidental de popor de romi, în schimbul unui export masiv al țiganilor în străinătate. Aceasta este se pare consolarea multora la asocierea românilor cu romii, alăturare pe care mulți dintre europeni o fac sistematic. Acest fapt reflectă o mentalitate românească costisitoare în ceea ce privește subiectul “etnia romă”, o viziune îngustată de nivelul nostru scăzut de toleranță, empatie, de lipsa asumării de responsabilitate, de lipsa implicării, șamd, o atitudine ce contribuie semnificativ la înrăutățirea situației acestei minorități, parte integrantă a societatății noastre.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI