Lucian Blaga şi „marea de clorofilă”
Anul 1944, orizonturi mai puţin optimiste şi un an de frământări sociale şi politice, an de răscruce în istoria ţării noastre. În acest an, la începutul lui aprilie în familia Blaga se simte presiunea tăvălugului ce se apropie de Sibiu, se ia o decizie, refugierea din calea zvâcnirilor războiului, la Căpâlna pe Valea Sebeşului. Aici va fi găzduit în casa prietenului său preotul Vasile Dobre, fost coleg la Institutul Teologic din Sibiu, invitat fiind de fiica acestuia, Elisabeta Dobre (Puşa) care îi era studentă profesorului Blaga. La Căpâlna pătrunde în satul tipic românesc, aici descoperă „marea de clorofilă”, izvorul creaţiei, în care „viaţa izbucneşte în mine ca un murmur năvalnic de ape”.
Aici, în timpul unei plimbări, intră într-o moară veche, care aprinde o scânteie, o piesă „Arca lui Noe”. În această piesă „anume oameni din cătun care îmi stătuseră model, pentru personajele din piesă”, desigur că zona atât de pitorească a făcut posibilă localizarea piesei în aceste locuri, iar câteva din toponime au intrat în piesă.
Deseori, în momentele încărcate, Lucian Blaga simţea nevoia să se reculeagă, mergea „la plimbare, pe râu în sus până la Cetăţuie”, cetatea dacică de la Căpâlna, de unde „soseam acasă abătut şi deveneam pentru ceasuri în şir ursuz şi monosilab”.
Şederea lui Blaga la Căpâlna a fost o ocazie unică şi în acelaşi timp o onoare în viaţa satului de a avea în sânul lui o asemenea personalitate, moment în care viaţa poetului şi filozofului se contopeşte cu ambianţa.
De fiecare dată când îmi vine în minte Blaga, mă simt onorat să merg pe urmele paşilor lui, atât pe uliţele satului cât şi pe dealuri sau la cetate pe unde şi-a purtat paşii. Regretul este că încă nu există în Căpâlna un loc unde toate aceste amintiri şi mărturii despre Blaga să devină o comoară de preţ a satului, un muzeu în care Blaga să-şi aibă locul lui aparte.
Acum, la jumătate de veac de la trecerea în nefiinţă a poetului, filozofului şi omului Blaga, cred că ar fi momentul să ne amintim mai mult de acest geniu al nostru.
Nicolae CRĂCIUN, Căpâlna
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Societate
Sufletele celor care mor în Săptămâna Luminată ajung în Rai? Credința populară că în această săptâmână ușile Raiului sunt deschise
Sufletele celor care mor în Săptămâna Luminată ajung în Rai? Credința populară că în această săptâmână ușile Raiului sunt deschise, iar cele ale Iadului închise Săptămâna care urmează după Paște este o perioadă de împlinire sufletească, cea mai curată și mai frumoasă perioadă a calendarului bisericest, numită de către preoți și „Raiul anului bisericesc”, pentru […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 20 de ore
Când pică Paștele ortodox și catolic în 2025 și în următorii ani – calendar
-
Opinii - Comentariiacum 22 de ore
Mesaje de Paste fericit. Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște
-
Opinii - Comentariiacum 13 ore
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce nu ai voie să faci în săptămâna de după Paști. Tradiții și superstiții
-
Curier Județeanacum 2 ore
Obiceiuri în a doua zi de Paște: Tradiția stropitului fetelor de măritat ori a nevestelor este păstrata cu sfințenie în unele localități
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE DE PASTELE ORTODOX 2024. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului