Moştenirea vie a Teiuşului

În cadrul manifestărilor dedicate Zilelor Oraşului Teiuş, ce se vor desfăşura în perioada 24-26 august, va avea loc lansarea hărţii cu străzile oraşului (sâmbătă, 25 august, ora 16.00) şi lansarea de carte a domnului Cristian Florin Bota, „Teiuşul de odinioară” ediţia a II-a 2012 (duminică, 26 august, ora 13.00), la Casa de Cultură din localitate. 

Iată prezentarea cărţii, semnată de acad. prof. Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

Moştenirea vie a Teiuşului

 După multe lucrări de istorie – mai recentă fiind remarcabila monografie a Vinţului de Jos – domnul Cristian Florin Bota, pasionat peste măsură de trecutul locurilor de baştină, dă la lumină din nou o carte reprezentativă. Este vorba despre o evocare ilustrată a Teiuşului, din timpurile cele mai vechi până astăzi, aşezată pe respectarea strictă a datelor culese din izvoare. Cu migală şi acribie, autorul porneşte de la denumirile istorice ale localităţii, prezintă poziţionarea geografică a sitului, pentru a coborî apoi adânc în timp, până în epoca neolitică. De la neolitic încoace, se dovedeşte că Valea Stremţului, pe care este plasat Teiuşul, a fost locuită mereu, în forme variate, unele ilustrând civilizaţia geto-dacă, altele epoca romană, perioada etnogenezei românilor, trecerea neamurilor migratoare etc. Urmează tratarea mai pe larg a lumii medievale propriu-zise, de la formaţiunile politice româneşti, româno-slave sau impregnate cu alte seminţii, până la cucerirea Transilvaniei de către maghiari, la venirea populaţiei germanice (saşii), la organizarea aşezării Teiuş şi la afirmarea acesteia în cadrul economiei feudale. Epoca modernă timpurie debutează cu finalul epocii lui Mihai Viteazul şi cu existenţa principatului calvin, organizat ca stat autonom, aflat sub suzeranitate otomană. Odată cu înaintarea spre secolele XVIII şi XIX, datele istorice de multiple tipuri – surse documentare, izvoare narative, memorii, relatări de presă, statute, regulamente, ordonanţe, patente imperiale, instrucţiuni etc. – devin tot mai numeroase, mai pline de detalii, relevante şi pentru atmosfera Teiuşului din acele timpuri. Pe măsură ce ne apropiem de zilele noastre, şi relatările autorului devin tot mai bogate. Se subliniază participarea teiuşenilor la marile evenimente care au marcat istoria noastră: mişcarea de emancipare naţională din secolul al XVIII-lea, răscoala lui Horea, curentele culturale majore, revoluţia de la 1848-1849, crearea partidelor naţionale româneşti, imboldurile venite după unirea de la 1859 şi domnia lui Alexandru Ioan Cuza, sprijinirea războiului de independenţă, pregătirea şi participarea la Marea Unire din 1918. Cele mai multe şi mai autentice segmente de viaţă provin din secolul al XX-lea, continuând cu adevărate episoade autentice din deceniile recente, chiar din anii noului mileniu.

În final, autorul a creat o seamă de portrete ale celor mai importanţi fii ai locurilor (născuţi sau făcuţi), daţi în ordine alfabetică. Ei vin să întregească istoria narativă, urmărită în succesiunea cronologică a evenimentelor, faptelor şi proceselor, cu individualităţi umane de excepţie, cu efigii de viaţă, cu exemple de urmat, adică să aducă în prim-plan factorul uman şi umanizator, cel care dă sens istoriei.

„Teiuşul de odinioară” este, de fapt, Teiuşul etern, cel care a fost, este şi va fi, cel care dă înţeles unui colţ de ţară. Relevarea acestui înţeles profund este opera domnului Cristian Florin Bota, căutător de adevăr, dar mai ales de omenie, de împliniri, de glasuri din trecut, menite să fie auzite în viitor. Cei care preţuiesc trecutul iubesc în esenţă viaţa, pentru că viaţa tuturor devine, mai devreme sau mai târziu, trecut. Cu alte cuvinte autorul cărţii de faţă iubeşte viaţa şi, prin exemplul fascinant al Teiuşului, ne îndeamnă cu mare căldură s-o iubim şi noi. Se cuvine să-i urmăm fără zăbavă îndemnul!

 Cluj-Napoca, 1 iulie 2012

Acad. prof. Ioan-Aurel POP

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI