Opinii - Comentarii
4 aprilie – Ziua Academiei Române
4 aprilie – Ziua Academiei Române
La 1/13 aprilie 1866, a fost înființată ”Societatea Literară Română”, care și-a început activitatea în anul următor, sub numele de ”Societatea Academică Română”, se arată pe site-ul oficial al instituției. La 29 martie 1879, prin înalt decret, ”Societatea Academică Română” a fost declarată institut național, sub numele de ”Academia Română”.
Academia a fost încă de la început concepută ca o instituție națională, lucru exprimat atât prin componența ei — membri aleși din toate provinciile românești: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia și câte doi din Banat, Bucovina, Maramureș și Macedonia’ — cât și prin programul anunțat. Scopul ei a fost elaborarea ortografiei și a gramaticii limbii române, începerea și realizarea unui dicționar al limbii române.
Dintre primii membri putem enumera personalități importante ale vieții culturale și naționale din întreg spațiul românesc: Iosif Hodoș din Marmaureș; Timotei Cipariu și George Barițiu din Transilvania; Andrei Mocioni (Mocsony) și Vicențiu Babeș din Banat; Alexandru Hurmuzachi din Bucovina; Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian și C.A.Rosetii din Muntenia.
La 6 august 1867, s-au desfășurat lucrările primei ședințe a Societății Literare Române, iar la 24 august 1867, s-a aprobat Statutul Societății Literare Române, care menționa constituirea Societății Academice Române, ”cu scopul de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români”, ”corp independent în lucrările sale de orice natură”. La 31 august, a fost aleasă conducerea Societății: președinte — Ion Heliade Rădulescu; vicepreședinte — Timotei Cipariu și secretar — August Treboniu Laurian.
La 29 martie 1879, prin înalt decret, Societatea Academică Română era declarată institut național, sub denumirea de Academia Română. Potrivit Statutului Academiei Române, adoptat la 21 iunie, instituția avea următoarele trei secții: 1. Secțiunea literară: literatură, artă, filologie și filosofie; 2. Secțiunea istorică: istorie, geografie și științe sociale; 3. Secțiunea științifică: științe teoretice și aplicate.
Ca instituție națională, Academia Română a împlinit, în plan cultural și științific, unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. De-a lungul existenței sale, în Academia Română s-au regăsit reprezentanți marcanți din toate domeniile științelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ș.a.), ale literaturii și artei, reprezentanți ai cultelor, armatei și vieții politice.
Un moment greu în istoria Academiei l-a constituit aplicarea Decretului din 9 iunie 1948, privind transformarea ei în Academia Republicii Populare Române.
La 5 ianuarie 1990, însă, imediat după Revoluția din decembrie ’89, s-a semnat Decretul — Lege prin care Academia Română se reorganiza. Astfel, Academia Română redevenea cel mai înalt for științific și cultural al țării.
Academia Română are 14 secții, 3 filiale, în Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, institute, centre de cercetare științifică pe diverse domenii și fundații. Pe lângă acestea, se numără și Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei (înființată în 1938) și revista ”Academica” (înființată în oct. 1990).
Între 16 ianuarie 1998-aprilie 2006, Academia Română a fost condusă de istoricul literar Eugen Simion, membru titular al acestui for din 1992, din 5 aprilie 2006 până la 8 aprilie 2014 președinte al Academiei Române a fost Ionel Haiduc, membru titular al Academiei Române din 18 decembrie 1991, doctor în științe chimice (1964), care condusese Filiala Cluj-Napoca a acestui înalt for (din 1965), iar din 8 aprilie 2014, Academia Română este condusă de președintele Ionel Valentin Vlad, membru titular din 7 iulie 2009 și vicepreședinte al Academiei Române în perioada 27 aprilie 2010-8 aprilie 2014.
Sursa: agerpres.ro
Opinii - Comentarii
5 iunie: Ziua Învățătorului. Nașterea dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern din România
5 iunie: Ziua Învățătorului. Nașterea dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern din România
Ziua Învățătorului se sărbătorește în data de 5 iunie, în România, dată ce coincide cu data de naștere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern românesc. Gheorghe Lazăr a înființat în 1818, în București, prima școală cu predare în limba română, Școala de la Sfântul Sava. Stabilirea Zilei Învățătorului a fost aprobată pe data de 9 octombrie 2007 de Parlament și apoi prin Legea nr. 289 din 29 octombrie 2007. Manifestarea are caracter educațional, național, apolitic și cultural.
Ziua Mondială a Profesorilor, cunoscută și sub numele de Ziua Internațională a Profesorilor, este o zi internațională organizată anual pe 5 octombrie. Înființată în 1994, comemorează semnarea Recomandării UNESCO / ILO din 1966 privind statutul cadrelor didactice, care este un instrument de stabilire a standardelor care abordează statutul și situațiile cadrelor didactice din întreaga lume. Această recomandare prezintă standardele referitoare la politica personalului din educație, recrutare și formare inițială, precum și formarea continuă a cadrelor didactice, angajarea acestora și condițiile de muncă.
Ziua Mondială a Profesorilor își propune să se concentreze pe aprecierea, evaluarea și îmbunătățirea educatorilor lumii și să ofere o oportunitate de a lua în considerare problemele legate de profesori și predare.
În România, Ziua Profesorului este marcată diferit de Ziua Învățătorului (5 iunie) începând cu anul 2013, conform unei decizii luate de Ministrul Educației Naționale. Astfel, Ziua Învățătorului se dorește a fi un prilej bun de reflecție asupra școlii și a slujitorilor ei, o oportunitate pentru a ne manifesta gratitudinea față de dascăli. Nu întâmplător a fost aleasă ziua de 5 iunie, care reprezintă data nașterii ”fondatorului învățământului în limba națională în Țara Românească” – Gheorghe Lazăr.
Născut pe data de 5 iunie 1779, la Avrig, Gheorghe Lazăr a fost luat de mic în casa baronului Samuel von Brukenthal. Remarcându-i aplecarea pentru învățare, baronul l-a sprijinit prin trimiterea acestuia la gimnaziile din Sibiu și Cluj și apoi să îți continue studiile la Viena, prin cunoștințe superioare de filosofie, istorie și de științe fizico-matematice. Acesta a studiat și teologia ulterior. Gheorghe Lazăr a înființat în anul 1818 primele cursuri de ingineri hotarnici din Țara Românească, cu predare în limba română, la Şcoala Academicească pentru Științele Filozofești și Matematicești de la Mânăstirea Sfântul Sava din București, an în care a fost pusă piatra de temelie a Universității Politehnica din București.
Sursa: twinkl.ro
Opinii - Comentarii
Rusalii 2023: Ce nume se sărbătoresc de Rusalii? Spune-le ”La mulți ani”!
Rusalii 2023: Ce nume se sărbătoresc de Pogorârea Sfântului Duh? Spune-le ”La mulți ani”!
Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută și sub numele de Rusaliile, este sărbătorită la 50 de zile de la Învierea Domnului. În anul 2023, Rusaliile vor fi sărbătorite pe data de 4 iunie, la 50 de zile de la Paște și la 10 zile de la Înălțarea Domnului.
Citește și: Mesaje de Rusalii • Urări de Rusalii • Felicitări de Rusalii
Această zi de sărbătoare are multiple denumiri, cum ar fi Sărbătoarea Săptămânilor, Sărbătoarea Recoltei și Sărbătoarea celor dintâi roade. În această zi sfântă, credincioșii aduc mulțumiri pentru grâul nou recoltat în vara și aduc ofrande în semn de recunoștință.
De asemenea, pe data de 4 iunie, se sărbătoresc trei nume comune în România: Roxana, Rusalin și Ruxandra. Numele Roxana are origine slavă și înseamnă „sclipire” sau „strălucire”. Totuși, numele Roxana derivă din numele grecesc Rhōxanē, care în limba latină este Roxana, nume purtat de soția lui Alexandru cel Mare.
Citește și: Obiceiuri și tradiții de Rusalii: Sărbătoarea Rusaliilor, celebrată în aceeași zi cu Pogorârea Duhului Sfânt
În această zi sfântă, credincioșii participă la slujba de Liturghie în biserică, unde se binecuvântează frunze de nuc sau de tei, simbolizând limbile de foc care au apărut deasupra capetelor Sfinților Apostoli. După slujbă, oamenii oferă oale de lut cu mâncare celor nevoiași, fără ca aceștia să știe cine le-a oferit ajutorul, practicând astfel actul de milostenie în tăcere.
Opinii - Comentarii
Rusalii 2023: Ce semnificație are această mare sărbătoare? Tradiții pentru această zi sfântă
Rusalii 2023: Ce semnificație are această mare sărbătoare? Tradiții pentru această zi sfântă
Rusaliile, cunoscute și sub numele de Cincizecimea, reprezintă una dintre cele mai vechi sărbători creștine. Anual, la 50 de zile după Învierea Domnului, este marcată această importantă sărbătoare, respectată de toți credincioșii. Rusaliile nu au o dată fixă, fiind sărbătorite la 50 de zile după Înviere. Această mare sărbătoare mai este denumită Duminica Cincizecimii sau Pogorârea Duhului Sfânt și se consideră una dintre cele mai vechi și relevante sărbători.
Citește și: Mesaje de Rusalii • Urări de Rusalii • Felicitări de Rusalii
Se crede că în această zi a fost întemeiată Biserica, atunci când 3.000 de oameni s-au convertit la creștinism. Sărbătoarea Rusaliilor are o semnificație specială, întrucât credincioșii celebrează momentul în care Dumnezeu a trimis Duhul Sfânt peste Apostoli, care s-au adunat la Ierusalim, transformându-i astfel în primii credincioși în care s-a revărsat puterea Duhului Sfânt.
Citește și: Obiceiuri și tradiții de Rusalii: Sărbătoarea Rusaliilor, celebrată în aceeași zi cu Pogorârea Duhului Sfânt
După Pogorârea Duhului Sfânt, Apostolii au primit darul de a vorbi în limbi necunoscute anterior, permițându-le să răspândească cuvântul lui Iisus Hristos.
Rusaliile sunt sărbătorite în data de 4 iunie, iar începând din 2008, prima și a doua zi de Rusalii au fost declarate zile libere în România, astfel că românii vor beneficia și de liberă la data de 5 iunie. În calendarul creștin-ortodox, ambele zile de Rusalii sunt marcate cu o cruce roșie.
-
Actualitateacum 19 ore
LISTA FINALĂ| Mai multe școli din Alba vor fi finanțate în apelul pentru dotarea claselor cu mobilier, a laboratoarelor de informatică, de științe și a cabinetelor școlare: Despre ce sume este vorba
-
Ştirea zileiacum 16 ore
Femeie din Alba, condamnată după ce a furat un ghiul din aur, chiar din locuința victimei. Se va afla sub supraveghere timp de doi ani
-
Actualitateacum 22 de ore
Peste 50% dintre elevii de liceu din România au fumat țigări electronice sau produse de tutun încălzit în ultimele 30 de zile
-
Actualitateacum 21 de ore
Câte accidente MORTALE s-au întâmplat în Alba, în 2022. Județul din România care are cele mai periculoase drumuri din Europa
-
Curier Județeanacum 20 de ore
Cum erau determinați românii, de către unguri, să fie credincioși „patriei maghiare” la 1848. Ultimatul al unui comisar regal
-
Ştirea zileiacum 23 de ore
Locul din ALBA unde femeile sunt interzise: Este „Athosul” din țara noastră