Rămâi conectat

Ştirea zilei

30 aprilie 1848: Are loc la Blaj prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Cîmpia Libertăţii

Publicat

în

30 aprilie 1848: Are loc la Blaj prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Cîmpia Libertăţii

În urma Proclamaţiei preotului greco-catolic Simion Bărnuțiu către români, prin care îi îndemna să militeze pentru drepturile lor ca naţiune, redactată la Sibiu în 12/24 martie 1848 și mai apoi răspândită în toată Transilvania, în Duminica Tomii a lunii aprilie a aceluiași an au răspuns peste două mii de fruntaşi ai poporului român adunându-se la Blaj, centrul spiritual și cultural al românilor.

Această primă adunare, condusă de Alexandru Papiu-Ilarian şi de însuși Simion Bărnuţiu, s-a încheiat prin adoptarea unui document mobilizator ce stabilea programul convocării Marii Adunări Naţionale a românilor ardeleni; adunare care va avea loc pe Câmpul Libertăţii din Mica Romă, la 3/15 mai 1848 și care viza libertatea individuală, ştergerea definitivă a iobăgiei și libertatea naţională.

În ajunul Marii Adunări de la Blaj, conducătorii românilor din Transilvania au ţinut o această consfătuire pentru a stabili programul de desfăşurare a acesteia. Punctul central al consfătuirii a fost discursul lui Simion Bărnuţiu, care, respingând planul de uniune a Transilvaniei la Ungaria, s-a pronunţat pentru autonomie.

Electrica Furnizare Discount

La Blaj au participat peste 40.000 de oameni, în majoritate ţărani, dar şi numeroşi intelectuali, clerici, orăşeni, mici nobili, de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. Avram Iancu se adresa participanţilor spunând: „Uitaţi-vă pe câmp, românilor! Suntem mulţi ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari”. Dând curs simţămintelor naţionale, participanţii au cerut unirea cu Principatele Române: „Noi vrem să ne unim cu Ţara!”

Martorii străini au rămas adânc impresionaţi de aspectul adunării. „Măreţ era spectacolul ce se desfăşura în faţa noastră”, scria istoricul maghiar Jakab Elek, după cum consemnează volumul „Revoluţia română din 1848” (Editura Politică, 1974).

Guvernul maghiar al Transilvaniei nu a oprit oficial ţinerea mari acestei adunări naţionale, aşa cum a fost în cazul precedentei, cea din Duminica Tomii. De data aceasta a încercat dezbinarea românilor pe criterii religioase, permiţându-le acestora să se adune în cadrul a două întâlniri, una ortodoxă, cealaltă greco-catolică, cu menţiunea ca una să aibă loc la Sibiu, iar alta la Blaj.

Episcopii români Şaguna şi Lemeni au ignorat însă aceste ordine ale guvernului şi au organizat o singură adunare românească, la Blaj, care avea să înceapă la 3/15 mai 1848. Pentru aceasta, pe 5 mai (stil vechi) 1848 guvernul maghiar a trimis note de imputare episcopilor români, dar nu a făcut alte încercări oficiale de a opri adunarea, cum a fost în cazul celei din Duminica Tomii.

Au fost luate alte măsuri pentru a-i intimida pe români şi a-i descuraja, pentru a nu participa la adunare: Florian Micaş, deţinut politic în temniţa de la Cluj, a fost mutat la cea din Târgu Mureş, în condiţii mizere, pe motiv că Blajul era prea aproape de Cluj şi exista posibilitate ca românii întruniţi acolo să încerce eliberarea acestuia; ţăranii români care participaseră la Adunarea Naţională din Duminica Tomii erau bătuţi crunt de domnii de pământ pentru că participaseră sau chiar şi numai pentru curajul de a vorbi despre ce se întâmplase acolo.Răspunsul românilor a fost o hotărâre şi mai mare de a participa la adunarea din 3/15 mai.

Pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Blaj a avut loc mai ales la Sibiu, unde se adunaseră intelectualii români. Aici venise de peste Carpaţi August Treboniu Laurian, de la Blaj canonicii Cipariu şi Sereni, care împreună cu alţii au discutat planul de acţiune pentru viitoarea adunare. Propunerea lui Simion Bărnuţiu, aprobată de toţi cei prezenţi, a fost ca la Blaj să se realizeze următoarele trei puncte:

-Naţiunea română să se declare pe sine de naţiune liberă şi independent.

-Să se depună jurământ de fidelitate împăratului austriac.

-Să protesteze împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria.

Cu o săptămână înainte de Marea Adunare a sosit la Sibiu de la Carloviţ episcopul ortodox Andrei Şaguna, fiind primit cu mare pompă de sibieni.Guvernul maghiar a încercat să intervină în desfăşurarea viitoarei Mari Adunări Naţionale şi să o ţină sub controlul său. Astfel, după ce prin funcţionarii săi încercase să determine protopopii români să se declare favorabili unirii Transilvaniei cu Ungaria, la 7 mai (stil nou) 1848 a cerut episcopilor români ca la Marea Adunare să admită numai un număr limitat de români, iar aceştia să se întrunească nu sub cerul liber, ci în biserică, pentru a putea fi uşor ţinuţi sub control.

La 8 mai 1848 episcopilor li s-a pus în vedere ca la adunare să fie admişi numai clerici, fiind interzisă prezenţa delegaţilor civili de la sate, iar dacă aceştia se vor prezenta totuşi, să fie trimişi imediat acasă.Din partea guvernului maghiar au fost numiţi comisari pentru această adunare Banffy Miklos, comite suprem al comitatului Alba Inferioară, şi Szabo Lajos, consilier gubernial. La ordinele celui din urmă s-a pus armata care avea să fie prezentă la adunare şi care avea rolul să menţină ordinea.

Efervescenţa naţională a românilor a crescut mult în zilele dinainte de adunare.Ei erau hotărâţi să îşi expună pretenţiile naţionale, aşa cum făcuseră şi celelalte naţiuni din Imperiul Austriac şi Ungaria. Cu toate că Marea Adunare Naţională era programată să înceapă luni, 15 mai 1848, românii au început să se adune la Blaj încă de vineri, 12 mai. Sâmbătă, 13 mai, a sosit la Blaj de la Sibiu episcopul ortodox Şaguna, însoţit de intelectualii români din Sibiu şi Braşov.

Alaiul său a fost întâmpinat cu mare pompă de români, iar la Mânărade, în apropiere de Blaj, l-a aşteptat o delegaţie a clericilor români greco-catolici, care l-a invitat să locuiască pe durata adunării împreună cu episcopul Lemeni. Iniţial, episcopul Şaguna intenţionase să locuiască într-o baracă de lemn construită în mijlocul pieţei din Blaj. A acceptat invitaţia greco-catolicilor şi s-a aşezat la curtea episcopală din Blaj. Tot sâmbătă, spre seară, au sosit din Ţara Moţilor Avram Iancu şi Ioan Buteanu, iar de pe Câmpie Vasile Macariu Moldovan, însoţiţi de mii de români.

Ziua de 3/15 mai 1848 a fost o zi frumoasă şi senină. Încă de la ora 5 dimineaţa mulţimea de români era în picioare. La ora 6 a început în Catedrala din Blaj serviciul divin, ţinut de episcopul Lemeni, pentru a rămâne suficient timp pentru adunare. La ora opt semnalul de începere al Adunării Naţionale a fost dat cu clopotul cel mare al Catedralei. Intelectualii români s-au adunat pe o estradă amplasată în faţa catedralei, pe care erau aşezate mese şi scaune.

La ora nouă şi jumătate cei doi comisari guberniali au fost invitaţi să vorbească românilor adunaţi. Comisarii maghiari au prezentat decretul guvernului prin care se permitea ţinerea adunării, au declarat adunarea deschisă şi au citit decretul şi instrucţiunile guvernului maghiar despre cum să fie condusă adunarea. Instrucţiunile au fost explicate poporului de către episcopul Şaguna. După acest moment, s-a luat decizia ca adunarea să se ţină nu în biserică, ci în câmp liber.

Toţi participanţii s-au mutat pe un câmp din apropierea Catedralei, numărul lor fiind apreciat de martorii oculari la cca 40.000. Pe câmp, care în timpul acestei adunări a fost numit „Câmpia Libertăţii”, s-a format un cerc în mijloc, unde s-au amplasat episcopii, preoţii şi intelectualii români. De jur-împrejur s-a aşezat mulţimea de români, în mod ordonat, lăsând printre grupuri, până în centru, căi atât de largi încât putea trece o trăsură. Mai departe de tribuna centrală s-au ridicat alte tribune, de la care tribunii explicau celor mai îndepărtaţi ceea ce se vorbeşte în mijlocul adunării.

Preşedinţi ai Marii Adunări Naţionale de la Blaj au fost aleşi episcopii Andrei Şaguna (ortodox) şi Ioan Lemeni (greco-catolic). Vicepreşedinţi au fost Simion Bărnuţiu şi George Bariţiu, iar secretari Timotei Cipariu, Ioan Popasu, August Treboniu Laurian, Demetriu Boeriu, Iacob Bologa, Paul Dunca, George Anghel, Ioan Bob, Petru Manu şi Ioan Bran.

După alegerea conducătorilor adunării, episcopul Şaguna a rostit o rugăciune pentru sănătatea împăratului austriac şi pentru libertatea naţională a românilor.Generalul austriac Schurter, comandantul trupelor destinate pentru păstrarea ordinii, a afirmat după acest moment că nicăieri pe unde a umblat în Europa nu a văzut o adunare de popor atât de mare şi atât de disciplinată. După rugăciunea episcopului Şaguna, la cererea poporului, a luat cuvântul Simion Bărnuţiu, care după o scurtă introducere a supus votului mulţimii următoarele puncte, care au fost aprobate în unanimitate:

-Adunarea aceasta se proclamă de adunare generală naţională a naţiunii române din Transilvania.

-Câmpul acesta, pe care se ţine prima adunare naţională română din Transilvania, întru eterna aducere aminte a acestei lucrări glorioase se va numi Câmpul libertăţii pentru totdeauna.

-Naţiunea română declară, că vrea să rămână pururea credincioasă înălţatului împărat al Austriei şi mare principe al Transilvaniei, cum şi augustei case austriace.

-Naţiunea română se declară şi se proclamă de naţiune de sine stătătoare şi de parte întregitoare a Transilvaniei, pe temeiul libertăţii egale.

A urmat momentul depunerii jurământului de credinţă faţă de naţiunea română de către toţi cei prezenţi. Jurământul s-a depus sub steagul imperial şi sub drapele naţionale româneşti. S-a citit în şedinţă şi s-a votat petiţia de eliberare a lui Florian Micaş, iar aceasta a fost înmânată ulterior comisarilor maghiari, pentru a fi dusă guvernului de la Cluj. Acestea fiind realizate, după ce s-a stabilit ca a doua zi Adunarea Naţională să înceapă la ora opt dimineaţa, şedinţa a fost declarată închisă pentru ziua în curs. Comisarii maghiari au trimis în aceeaşi zi raportul lor la Cluj, în care nu au avut ce să scrie decât despre foarte buna disciplină a zecilor de mii de români adunaţi la Blaj.

La 16 mai 1848 Adunarea Naţională a început cu serviciu divin celebrat la ora şase în Catedrala din Blaj, apoi şedinţa a început la ora opt tot pe Câmpia Libertăţii. În timp ce se deplasa spre locul şedinţei, episcopului Lemeni ţăranii români i-au strigat să nu facă nici o unire cu Ungaria. S-a citit şi s-a aprobat protocolul şedinţei din ziua anterioară, iar apoi Simion Bărnuţiu şi episcopul Şaguna au cerut ţăranilor să îşi respecte îndatoririle faţă de domnii de pământ până la ştergerea oficială a iobăgiei, prin lege, iar vicarul Şuluţiu a propus ca de acum încolo în comunicările oficiale românii să nu mai fie numiţi olah şi valahi, ci români.

A urmat la tribună August Treboniu Laurian, care după ce a rostit un discurs, a prezentat punctele din petiţia naţiunii române adresată împăratului austriac.Punctele s-au votat în aplauze generale, apoi Treboniu Laurian, Bărnuţiu şi Bariţiu au fost purtaţi pe braţe de mulţimea de români entuziasmată.

Petiţia Naţională emisă cu prilejul acestei adunări naţionale a fost întregită cu o petiţie înaintată guvernului ungar de către reprezentanţii românilor care trăiau în judeţele de margine ale Transilvaniei (Arad şi Bihor) şi Banat, petiţie prin care se cereau anumite drepturi bisericeşti, militare, şcolare şi naţionale pentru românii din aceste regiuni, pe atunci considerate ca făcând parte din Ungaria propriu-zisă.

În aceeaşi şedinţă s-a decis să se aleagă două deputăţii, dintre care una să fie trimisă la Cluj, condusă de episcopul Lemeni, iar cealaltă la împăratul austriac, condusă de episcopul Şaguna, pentru a înmâna autorităţilor petiţia românilor. S-a mai ales un Comitet Permanent cu sediul la Sibiu, condus de episcopul Şaguna, având ca vicepreşedinte pe Simion Bărnuţiu. Cu aceasta s-a încheiat Adunarea Naţională din această zi.

sursa: jurnalfm.ro

Publicitate

Ştirea zilei

LISTA ACTUALIZATĂ a țărilor cu risc epidemiologic. Bulgaria intră în zona galbenă, Spania în zona verde

Publicat

în

LISTA ACTUALIZATĂ a țărilor cu risc epidemiologic. Bulgaria intră în zona galbenă, Spania în zona verde

Comitetul național pentru Situații de Urgență a adoptat joi noua listă a statelor cu risc epidemiologic care intră în vigoare începând cu 19 septembrie. Bulgaria și Franța ies din zona roșie și intră în cea galbenă, iar Spania revine în zona verde.

Modificările survenite față de săptămâna trecută:

-în zona roșie au intrat:
Grenada, Bahamas, Barbados, Guyana, Bonaire, Saint Eustatius și Saba și Liechtenstein;
-în zona galbenă au intrat:
din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Bulgaria, Franța, Thailanda, Puerto Rico, Eswatini și Guernsey;
din zona verde, în urma creșterii incidenței: Republica Moldova, Honduras, Noua Caledonie, Saint Vincent și Grenadine și Gibraltar;
-în zona verde au intrat:
Spania, Danemarca, Luxemburg, Mexic, Panama, Argentina, Maroc și Montserrat.

Electrica Furnizare Discount

Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată la mia de locuitori*

ZONA ROSIE

Grenada 18,6
Israel 13,9
Guam 13,0
Polinezia Franceză 12,6
Muntenegru 12,1
Dominica 11,9
Mongolia 10,5
Bermuda 10,0
Georgia 9,7
Serbia 9,5
Cuba 9,4
Saint Lucia 9,1
Suriname 8,6
Malaysia 8,5
Saint Kitts și Nevis 8,3
Kosovo 7,6
Sint Maarten 7,5
Marea Britanie** 7,3
Seychelles 6,9
Anguilla 6,8
Palestina 6,0
Antigua și Barbuda 6,0
Statele Unite ale Americii 5,7
Costa Rica 5,6
Aruba 5,5
Slovenia 5,1
Insula Man 4,4
Elveția 4,3
Albania 4,3
Bahamas 4,2
Azerbaidjan 4,2
Botswana 4,2
Iran 4,2
Irlanda 4,1
Insulele Virgine ale Statelor Unite 4,1
Bonaire, Saint Eustatius și Saba 4,1
Estonia 4,0
Macedonia de Nord 3,9
Lituania 3,9
Belize 3,9
Brunei Darussalam 3,9
Maldive 3,8
Turcia 3,7
Jersey 3,6
Norvegia 3,6
Barbados 3,5
Guyana 3,5
Fiji 3,3
Grecia 3,2
Cipru 3,2
Jamaica 3,1
Liechtenstein 3,0
Sri Lanka 3,0
Kazahstan 3,0
Africa de Sud** 1,6
Brazilia** 0,7
Nepal** 0,7
India** 0,4

ZONA GALBENĂ

Curaçao 2,9
Thailanda 2,9
Noua Caledonie 2,9
Bulgaria 2,8
Austria 2,8
Insulele Turks și Caicos 2,8
Guernsey 2,8
Gibraltar 2,8
Croația 2,6
Letonia 2,6
Guatemala 2,5
Armenia 2,5
Filipine 2,5
Mauritius 2,4
Belarus 2,4
Franța 2,4
Libia 2,4
Belgia 2,4
Insulele Virgine Britanice 2,4
Capul Verde 2,4
Monaco 2,4
Puerto Rico 2,3
Bosnia și Herțegovina 2,2
Olanda 2,0
Tunisia 2,0
San Marino 1,9
Portugalia 1,9
Irak 1,9
Trinidad și Tobago 1,9
Republica Moldova 1,9
Vietnam 1,8
Liban 1,8
Federația Rusă 1,8
Germania 1,8
Eswatini 1,8
Japonia 1,7
Saint Vincent și Grenadine 1,7
Timorul de Est 1,6
Islanda 1,6
Honduras 1,6

ZONA VERDE

Luxemburg 1,5
Suedia 1,5
Canada 1,5
Spania 1,4
Maroc 1,4
Mexic 1,4
Finlanda 1,4
Malta 1,3
România 1,3
Danemarca 1,3
Italia 1,3
Panama 1,3
Emiratele Arabe Unite 1,2
Iordania 1,1
Groenlanda 1,1
Argentina 1,1
Insulele Cayman 1,0
Sao Tome și Principe 1,0
Slovacia 1,0
Australia 0,9
El Salvador 0,9
Qatar 0,8
Bahrain 0,8
Ucraina 0,8
Insulele Feroe 0,8
Guineea Ecuatorială 0,8
Myanmar 0,7
Singapore 0,7
Andorra 0,7
Uruguay 0,6
Benin 0,5
Venezuela 0,5
Columbia 0,5
Coreea de Sud 0,5
Uganda 0,5
Rwanda 0,5
Laos 0,4
Montserrat 0,4
Indonezia 0,4
Cambodgia 0,4
Cehia 0,4
Gabon 0,4
Peru 0,4
Bolivia 0,4
Mauritania 0,3
Chile 0,3
Kuweit 0,3
Kârgâzstan 0,3
Republica Dominicană 0,3
Ungaria 0,3
Insulele Falkland (Malvine) 0,3
Togo 0,3
Uzbekistan 0,3
Pakistan 0,2
Ecuador 0,2
Bangladesh 0,2
Kenia 0,2
Ghana 0,2
Oman 0,2
Nicaragua 0,2
Burundi 0,1
Guinea Bissau 0,1
Paraguay 0,1
Zimbabwe 0,1
Djibouti 0,1
Algeria 0,1
Zambia 0,1
Angola 0,1
Mozambic 0,1
Etiopia 0,1
Noua Zeelandă 0,1
Arabia Saudită 0,1
Guineea 0,1
Polonia 0,1
Coasta de Fildeș 0,1
Siria 0,1
Gambia 0,1
Somalia 0,1
Senegal 0,0
Malawi 0,0
Nigeria 0,0
Liberia 0,0
Congo 0,0
Haiti 0,0
Afghanistan 0,0
Yemen 0,0
Burkina Faso 0,0
Mali 0,0
Sudan 0,0
Taiwan 0,0
Eritrea 0,0
Niger 0,0
Sierra Leone 0,0
Bhutan 0,0
Madagascar 0,0
Tadjikistan 0,0
Camerun 0,0
Lesotho 0,0
Tanzania 0,0
Comore 0,0
Republica Democrată Congo 0,0
Egipt 0,0
Papua Noua Guinee 0,0
Republica Centrafricană 0,0
Wallis și Futuna 0,0
Insulele Mariane de Nord 0,0
Ciad 0,0
Sudanul de Sud 0,0
Republica Populară Chineză 0,0
Vatican 0,0
Insulele Marshall 0,0
Micronezia 0,0
Insulele Solomon 0,0
Vanuatu 0,0
Sahara de Vest 0,0

*Date publicate de ECDC joi 16 septembrie 2021 pentru perioada 30 august – 12
septembrie 2021
** Ca urmare a detectării la populația umană a unor variante de virus SARS-CoV-2
cu transmitere mai ridicată

Citește mai mult

Ştirea zilei

CNAS: „Aproape 90% din bolnavii de cancer din România care făceau tratament în anul 2019 au murit după un an”

Publicat

în

CNAS: „Aproape 90% din bolnavii de cancer din România care făceau tratament în anul 2019 au murit după un an”

Aproape 90% din bolnavii de cancer din România care făceau tratament în anul 2019 au murit după un an, fiind vorba de cazuri descoperite târziu, a declarat Adela Cojan, şefa interimară de la CNAS.

„Aproximativ 88% din pacienții români cu cancer care se aflau în tratament în 2019 au decedat într-un an de zile”, a declarat Adela Cojan, președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS)

Electrica Furnizare Discount

Cifrele însemnate ale morţilor de cancer sunt rezultatul lipsei de prevenției de subfinanțare a medicinei primare, dar și de accesul îngreunat la serviciile din ambulatoriul de specialitate.

„Pot să vă spun că m-au impresionat cifrele pentru 2020, când am văzut că în jur de 88% din cazurile de cancer al căror tratament a fost finanțat în 2019 se regăseau printre CNP-urilor pacienților decedați (…).

Erau cazuri de cancere descoperite târziu, în stadiul 2, 3, cu metastaze. Dacă s-ar depista precoce, șansele de supraviețuire la cinci ani și la 10 ani ar fi mult mai ridicate”, a continuat Adela Cojan.

Citește și: Raport OECC| Criză în Europa: Un milion de cazuri de cancer nu au fost diagnosticate la timp din cauza pandemiei

Astfel, impactul este devastator nu doar la nivelul famililor, ci și al economiei, arată o analiză făcută de Clara Volintiru, conferențiar universitar la ASE București.

Potrivit datelor, nouă din 10 români riscă sărăcia dacă se îmbolnăvesc de cancer, iar România pierde 3% din PIB cu fiecare „cohortă” anuală de bolnavi de cancer.

Citește mai mult

Ştirea zilei

VIDEO| România, pe locul 2 în Europa la rata transmiterii coronavirusului: Avertismentul deputatului Alexandru Rafila

Publicat

în

VIDEO| România, pe locul 2 în Europa la rata transmiterii coronavirusului: Avertismentul deputatului Alexandru Rafila

Deputatul PSD Alexandru Rafila a susţinut joi că România are o rată a transmiterii coronavirusului de 1,26, fiind pe locul doi în Europa, după Slovacia. Motivul îl reprezintă faptul că majoritatea populației nu s-a vaccinat, a indicat reprezentantul României la OMS.

„E clar că România are o problemă majoră în raport cu celelalte ţări. Această transmitere se întâmplă la o populaţie care este protejată în mică măsură. Dacă noi avem 30-32% din populaţie vaccinată, la care se mai adaugă 10-15 procente maxim de persoane care au trecut prin boală, în mod evident mai mult de jumătate din populaţia ţării este vulnerabilă. Chestiunea asta înseamnă că această populaţie vulnerabilă este la risc să ajungă în spital, să facă complicaţii, să aglomereze secţiile de terapie intensivă şi să facă greu gestionabil sistemul de sănătate”, a afirmat acesta.

Electrica Furnizare Discount

Lipsa oricăror măsuri şi recomandări pentru a împiedica răspândirea noului coronavirus s-a datorat exclusiv alegerilor interne din PNL, a adăugat acesta.

„Eu sunt convins că lipsa oricăror măsuri şi oricăror recomandări (privind combaterea pandemiei – n.r.) şi oricăror exemple din partea celor care guvernează ţara, privind respectarea unor măsuri simple – cum ar fi distanţarea sau utilizarea măştii la evenimente publice – s-a datorat exclusiv nevoii de popularitate, s-a datorat exclusiv alegerilor interne în PNL, când era cool să te înghesui, era cool să nu porţi mască, să nu respecţi măsurile pe care le-ai recomandat de atât timp. Este impardonabil ca prim-ministrul sau alţi demnitari ai statului român sau şefi ai unor autorităţi locale să încurajeze transmiterea bolii”, a spus Rafila într-o conferinţă de presă, la sediul central al PSD.

 

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare