Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

28 iunie 1940: Zi de doliu. Anexarea Basarabiei, Bucovinei de nord și Ţinutului Herţa: „Au rupt şi au călcat în picioare tricolorul românesc”

Publicat

în

28 iunie 1940. Zi de doliu. Anexarea Basarabiei, Bucovinei de nord și Ţinutului Herţa: „Au rupt şi au călcat în picioare tricolorul românesc”

În istoria românilor sunt mai multe evenimente care au influenţat totalmente soarta populaţiei româneşti dintre Prut şi Nistru, au dus la răşluirea teritorială a României şi la instaurarea regimului de ocupaţie comunist al Uniunii Sovietice. Printre aceste evenimente un loc aparte îl ocupă anexarea forţată a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa din 28 iunie 1940.

Raptul Basarabiei s-a realizat în baza Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, care, în esenţă, prin punctul 3 al Protocolului adiţional secret, prevedea ocuparea de mai târziu a Basarabiei de către Uniunea Sovietică.

În urma Consiliului de coroană, din 27 iunie 1940, Carol al II-lea scria: “Consilliul are loc şi am ieşit din el amărât şi dezgustat, toţi acei care făceau pe eroii la prânz s-au dezumflat. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenţi, am fost pentru rezistenţă. Numele lor merită să fie înscrise cu litere de aur în cartea demnităţii româneşti: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu”.

Teroarea roşie

Astfel, la 28 iunie 1940, trupele sovietice au intrat pe teritoriul românesc. Ce a însemnat asta pentru populaţia teritoriilor ocupate se cunoaşte.

„28 iunie 1940 este cea mai grea şi cea mai neagră filă din istoria neamului nostru, Basarabia română. În acea după-amiază de duminică basarabenii i-au întâmpinat pe malul Nistrului cu pâine şi cu sare, iar în loc de mulţumire soldaţii ruşi au ordonat să fie arestaţi cei mai buni gospodari ai satului. După ce au intrat în sat, au rupt şi au călcat în picioare tricolorul românesc, iar în loc au pus „flagul” lor roşu cu seceră şi ciocan. Din acea zi neagră s-au început crimele ocupanţilor comunişti pe teritoriul Basarabiei. Toţi gospodarii erau arestaţi, „cercetaţi” şi apoi dispăreau fără urmă. Asta se numeşte eliberare?”, se întreabă, în Timpul.md, Boris Vasiliev, din Sărăteni, Teleneşti, profesor şi autor al cărţii „Stalin mi-a furat copilăria”. El spune că, deşi era copil, a fost nevoit să îndure gerul siberian, fiind de două ori deportat împreună cu familia sa…

Avea numai opt ani când au venit trupele sovietice în Basarabia, dar îşi aminteşte în detalii acea zi odioasă de 28 iunie 1940. În acea duminică, pe la ora patru după-amiază, de pe malul stâng „au început să vină spre Basarabia luntri cu soldaţi înarmaţi „cum vin lăcustele peste grâne”. Neştiind ce urmează să se întâmple, pe mal se adunase tot satul.

Pe 23 august 1939, Uniunea Sovietică şi Germania au semnat Pactul Molotov-Ribbentrop, un pact de neagresiune care conţinea un protocol adiţional imperialist secret, cu hărţi privind sfere de influenţă, pe care erau trasate linii de demarcaţie în Europa Răsăriteană, frontiera zonelor de interes ale celor două puteri. Basarabia s-a numărat printre regiunile pe care sovieticii şi naziştii şi le-au împărţit prin pactul din 23 august 1939.

Prin articolul III al Protocolului secret se stabilea: „În privinţa Europei sud-estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii“. La 27 iunie 1940, Ion Gigurtu, ministrul Afacerilor Străine, a prezentat regelui Carol al II-lea Nota ultimativă a guvernului sovietic, suveranul consemnând în jurnalul său: ,,Nota e mai gravă decât credeam. Ni se cere evacuarea acestor teritorii în 24 de ore şi ocuparea oraşelor Cernăuţi, Chişinău şi Cetatea Albă, începând de mânie ora 12. Eu sunt hotărât pentru rezistenţă. Gigurtu nu vede cum, iar Tătărescu şovăie, înclinând mai mult pentru cedare. Ceea ce face poziţia nostră mult mai gravă este că n-avem siguranţa pe graniţele Ungariei şi Bulgariei şi riscăm o situaţie foarte critică, dacă vom fi atacaţi pe trei fronturi. Totuşi nu pot concepe, ca suveran al Ţării, cum pot ceda teritorii care sunt hotărât, de fapt şi istoric, româneşti. Raţionamentul U.R.S.S., că cere nordul Bucovinei, ca o slabă despăgubire pentru 22 de ani de ocupaţie românească în Basarabia este pur şi simplu ridicol”.

Liviu Rebreanu consemna în jurnalul personal: ,,Prima lovitură pentru noi a războiului a venit azi: ruşii au cerut Basarabia şi nordul Bucovinei. Lovitura a căzut ca din senin, adică în clipa în care ne-am fi aşteptat mai puţin… Şi tare mi-e teamă că asta e numai începutul. Ne consolăm că germanii, la pacea generală, ne vor face dreptate. Din nenorocire, speranţele sunt şubrede… Să dea Dumnezeu să trecem cu bine prin aceste clipe crâncene”.

Într-o stare de spirit asemănătoare se afla şi Carol al II-lea: ,,Oh! Ce zi îngrozitoare, de cumplită durere şi de absolută laşitate a unor români. Am ieşit din infernul zilei moralmente zdrobit şi îmbătrânit cu 10 ani. Am mai avut un oribil sentiment astăzi, când mai mulţi ofiţeri au venit, după masă, să mă roage să cedez, căci, altfel, mergem la un dezastru sigur. Oh! De ce oare românii noştri n-au cea mai mică doză de orgoliu naţional în aceste clipe într-adevăr grele? E o zi a ruşinii naţionale”.

Conform ordinului Marelui Stat Major român oraşele Cernăuţi, Chişinău şi Cetatea Albă trebuiau predate până în seara zilei de 28 iunie (ora 20.00), iar evacuarea terminată în 4 zile (până la 2 iulie, orele 12.00/ora românească), în 4 etape,. Ordinul mai cerea să se stabilească itinerarii pentru ,,accesul” trupelor ruse în Cernăuţi, Chişinău şi Cetatea Albă şi preciza că unităţile trebuiau să se deplaseze numai pe jos, calea ferată fiind rezervată pentru ,,evacuarea materialelor mai principale, bolnavi, familiile ofiţerilor şi funcţionarilor”. Pentru intelectuali şi familiile lor s-a intenţionat punerea la dispoziţie a 3-4 trenuri, zilnic. Pe fiecare direcţie de retragere s-a cerut constituirea a câte unei comisii militare cu interpreţi pentru ,,a lichida, în unire cu comandanţii sovietici, eventualele incidente”.

Generalul Florea Ţenescu a recomandat ,,să se evite orice incidente” şi să se pregătească şi să se organizeze rezistenţa pe Prut. Ce s-a întâmplat în Basarabia şi nordul Bucovinei în zilele următoare a fost tragic, umilitor şi ruşinos, autorităţile civile şi militare (centrale şi locale) dovedindu-se incapabile să organizeze cel puţin o retragere ordonată spre Prut (căci de apărare pe Nistru, indiferent de rezultat, nici nu a fost vorba). Sintetizând drama României din acele momente, Raul Bossy, ministrul român la Roma, consemna în jurnalul personal: ,,Începutul tragediei neamului românesc”.

Publicitate

Despre ziua neagră din istoria poporului român puteţi citi mai multe amănunte în „Anul 1940. Drama românilor dintre Prut şi Nistru“, de Ioan Scurtu, Constantin Hlihor, „Drama României Mari“ de Ion Giurcă şi „Drama României. Rapt şi umilinţă“, de Alesandru Duţu, Maria Ignat.

Sursa: adevarul.ro

Publicitate

Opinii - Comentarii

Calendar Ortodox luna AUGUST 2021: Schimbarea la Față a Domnului, Adormirea Maicii Domnului și Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătorite în această lună

Publicat

în

Calendar Ortodox luna AUGUST 2021: Schimbarea la Față a Domnului, Adormirea Maicii Domnului și Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătorite în această lună

În calendarul creștin ortodox al lunii august sunt remarcate trei sărbătoari de mare importanță, în data de 6 august, Schimbarea la Față a Domnului, în data de 15 august, Adormirea Maicii Domnului și în data de 29 august, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul.

Citește și: Mesaje de Sfânta Maria. Ce felicitări, urări și SMS-uri le poți trimite persoanelor care își serbează onomastica

1 Duminică – Inceputul Postului Adormirii Maicii Domnului; Scoaterea Sfintei Cruci – Ap. Romani XII, 6-14Ev. Matei IX, 1-8glas 5, voscr. 6 Dezlegare la ulei si vin


Vindecarea slabanogului din Capernaum – Ap. Romani XII, 6-14Ev. Matei IX, 1-8glas 5, voscr. 6
Duminica nr: 1


2 Luni – Aducerea moastelor Sfantului Arhidiacon Stefan Post
3 Marți – Sfintii Isachie, Dalmat si Faust
4 Miercuri – Sfintii sapte tineri din Efes
5 Joi† – Sfantul Ioan Iacob Hozevitul
6 Vineri† – Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) Dezlegare la peste
7 Sâmbătㆠ– Sfanta Teodora de la Sihla Dezlegare la ulei si vin
8 Duminică – Sfantul Emilian Marturisitorul, episcopul Cizicului; Sfantul Ierarh Miron – Ap. Romani XV, 1-7Ev. Ioan IX, 27-35Ioan XVII, 1-13glas 6, voscr. 7


Vindecarea a doi orbi si un mut in Capernaum – Ap. Romani XV, 1-7Ev. Ioan IX, 27-35Ioan XVII, 1-13glas 6, voscr. 7
Duminica nr: 2

Citește și: MESAJE de SFANTUL IOAN. Urări, sms-uri şi felicitări de „La mulţi ani” de Sf Ion


9 Luni – Sfantul Apostol Matia Post
10 Marți – Sfantul Lavrentie
11 Miercuri† – Sfantul Nifon, patriarhul Constantinopolului
12 Joi – Sfintii Mucenici Fotie si Anichit
13 Vineri – Sfantul Tihon de Zadonsk
14 Sâmbătă – Sfantul Proroc Miheia Dezlegare la ulei si vin
15 Duminicㆠ– Adormirea Maicii Domnului – Ap. Filipeni II, 5-11I Corinteni I, 10-17Ev. Luca X, 38-42XI, 27-28Matei XIV, 14-22glas 7, voscr. 8


Predica la Duminica a VIII-a dupa Rusalii – Ap. Filipeni II, 5-11I Corinteni I, 10-17Ev. Luca X, 38-42XI, 27-28Matei XIV, 14-22glas 7, voscr. 8
Duminica nr: 3


16 Luni† – Sfintii Martiri Brancoveni
17 Marți† – Sfantul Mucenic Miron; Sfantul Gheorghe Pelerinul
18 Mierucuri – Sfantul Ioan de Rila – ocrotitorul Bulgariei Post
19 Joi – Sfantul Andrei Stratilat
20 Vineri – Sfantul Proroc Samuel Post
21 Sâmbătă – Sfantul Apostol Tadeu; Sfintii Mucenici Donat, Romul, Silvan si Venust
22 Duminică – Sfantul Mucenic Agatonic – Ap. I Corinteni III, 9-17Ev. Matei XIV, 22-34glas 8, voscr. 9


Umblarea pe mare – potolirea furtunii – Ap. I Corinteni III, 9-17Ev. Matei XIV, 22-34glas 8, voscr. 9
Duminica nr: 4


23 Luni† – Sfantul Mucenic Lup
24 Marți – Sfantul Mucenic Eutihie
25 Miercuri – Aducerea moastelor Sfantului Apostol Bartolomeu Post
26 Joi – Sfintii Adrian si Natalia
27 Vineri – Sfantul Fanurie Post
28 Sâmbătă – Sfantul Moise Etiopianul
29 Duminicㆠ– Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul – Ap. Fapte XIII, 25-33I Corinteni IV, 9-16Ev. Marcu VI, 14-30Matei XVII, 14-23glas 1, voscr. 10

Publicitate

Citește și: Sfântul Alexandru: Idei de mesaje, urări și felicitări pe care le puteți trimite celor dragi de ziua numelui


Vindecarea lunaticului – Ap. Fapte XIII, 25-33I Corinteni IV, 9-16Ev. Marcu VI, 14-30Matei XVII, 14-23glas 1, voscr. 10
Duminica nr: 5


30 Luni† – Sfantul Ierarh Varlaam; Cuviosul Ioan de la Rasca si Secu; Sfantul Alexandru
31 Marți – Punerea in racla a braului Maicii Domnului

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

CODUL BUNELOR MANIERE: Cine intră și comandă primul la restaurant, cine vorbește cu chelnerul și ce facem dacă nu ne place mâncarea

Publicat

în

Autoarea Aurelia Marinescu explică, în cartea „Codul bunelor maniere astăzi”, ce trebuie să facem când intrăm într-un restaurant, ce este politicos şi ce ne poate crea o imagine urâtă în faţa celorlalţi.

Intrarea

Bărbatul care însoţeşte o femeie are obligaţia să-i deschidă prima uşă, cea din stradă, lăsând-o să păşească înaintea lui. Îşi conduce invitata la garderobă, unde o ajută să-şi scoată haina. Primul care intră în sală (deci pe a doua uşă) este bărbatul pentru a-şi proteja invitata de privirile curioase ale celor din jur şi pentru a-i cere chelnerului să-i indice o masă liberă. Indiferent de situaţie, doamna este rugată să-şi aleagă locul pe care-l doreşte. Bărbatul ţine scaunul invitatei sale şi apoi ocupă locul de vizavi, dacă este liber; dacă nu, se aşează alături.

Citește și: Codul Bunelor Maniere: Top 40 de reguli de bază

La masă

Lista de bucate este consultată de fiecare în parte. După ce s-au hotărât ce vor să mănânce şi să bea, domnul este cel care dă comandă. O adevărată doamnă evită să discute cu chelnerul. Dacă la masă iau parte mai multe perechi, comanda va fi făcută de unul dintre bărbaţi, după ce a aflat care sunt preferinţele tuturor.

Când începem să mâncăm, ne aşezăm confortabil, apropiindu-ne de masă, apoi ne punem şervetul pe genunghi. Îl folosim doar pentru a ne şterge, la nevoie, buzele şi nu-l împăturim frumos la sfârşit.

Reclamaţiile

Recunoaştem oamenii bine crescuţi după cât de rar fac reclamaţii şi după tonul calm pe care-l au când totuşi le fac. Nu sunt admise discuţiile în contradictoriu cu chelnerii, chiar dacă avem dreptate. Nu ne dăm în spectacol! Orice nemulţumire se adresează şefului de sală sau patronului restaurantului. Fără nervi, fără ţipete, fără ameninţări.

Citește și: Mesaje de dragoste • Mesaje de iubire • Declarații de dragoste • Declarații de iubire

Nota de plată şi plecarea

Masa ia sfârşit numai la dorinţa doamnei care vă însoţeşte. Chemaţi discret chelnerul pentru a achita nota de plată. Nu discutaţi nota cu invitaţii dumneavoastră, manifestându-vă satisfacţia că masa a costat puţin sau decepţia că a costat prea mult. La plecare bărbatul îşi ajută partenera să se ridice, trăgând uşor scaunul. Ca şi la intrare, el merge cu un pas înainte, fără a lăsa impresia că nu sunt împreună.

Publicitate

Citește și: CODUL BUNELOR MANIERE: Cum trebuie să te comporți la masă? Ce tacâmuri folosești, ce faci cu șervetul, cum trebuie să te așezi și alte reguli de politețe

Situaţii speciale la restaurant:

  • Se întâmplă uneori să fim „uitaţi” după ce am făcut o comandă. Nu vom bate cu o monedă sau cu tacâmurile în pahar. Când vorbim cu chelnerul ne sculăm de la masă şi reamintim că aşteptăm de mult. Vom fi fermi, dar nu vom face comentarii agresive.
  • Când ne scapă ceva de pe masă, o măslină, o chflă, şi sunt la îndemână, să nu considerăm lipsit de distincţie gestul de a le ridica şi a le pune undeva pe masă, deoparte.
  • Dacă nu vă place nimic, nici serviciul, nici mâncarea, nu faceţi scenă personalului din restaurant. Plătiţi şi plecaţi, nu înainte de a vă spune părerea patronului, precizând că veţi ocoli în viitor localul său.
  • Ceea ce am plătit, dar nu s-a mâncat sau nu s-a băut nu se ia acasă. Nici cererea adresată chelnerului de a ne face un pachet pentru câine sau pisică nu produce o impresie prea bună.
Citește mai mult

Opinii - Comentarii

CODUL BUNELOR MANIERE: Reguli de conduită pentru participanții la o înmormântare

Publicat

în

CODUL BUNELOR MANIERE: Reguli de conduită pentru participanții la o înmormântare

Decesul unei persoane reprezintă unul dintre evenimentele triste care fac parte din viața noastră. În cazul în care ne aflăm în situația de a participa la înmormântarea unei persoane trebuie să respectăm anumite reguli de conduită.

Prima este aceea ca în momentul în care aflăm vestea morții unei persoane cunoscute să telefonăm familiei pentru a prezenta condoleanțe. Nu sunt necesare multe cuvinte în astfel de situații, e suficient să spunem ”Îmi pare rău, Dumnezeu să-l/s-o ierte!”.

Citește și: CODUL BUNELOR MANIERE: Cum trebuie să te comporți la masă? Ce tacâmuri folosești, ce faci cu șervetul, cum trebuie să te așezi și alte reguli de politețe

Putem întreba cu ce putem ajuta, cum putem fi de folos, fie că ne punem automobilul la dispoziție, fie că dăm o mână de ajutor la cumpărături. Dacă persoana decedată este apropiată, este chiar firesc să ajutăm familia defunctului.

Dacă mergem acasă la persoana decedată sau la capela unde este depusă, vom da mâna cu membrii familiei decedatului și vom spune câteva cuvinte frumoase despre persoana pe care au pierdut-o. Sunt momente dificile, în care e greu să găsești cuvintele potrivite pentru a exprima părerea de rău, compasiunea. În niciun caz nu vom pune întrebări nepotrivite: ”Cum a murit?”, ”S-a chinuit?”, dar nici nu vom rosti cuvinte care pot răni familia, cum ar fi ”Bine că a luat-o Dumnezeu, că prea se chinuia cu boala!”, chiar dacă decesul a venit după o perioadă lungă de boală/suferință.

Vom merge cu flori, de obicei număr par, și cu lumânări. Vom pune florile în vasele pregătite pentru acest lucru și vom aprinde lumânarea pe care o vom ține în mână câteva minute, apoi o punem în suportul/vasul pentru lumânări. În cazul în care aduceți o coroană sau o jerbă de flori, aceasta va fi lăsată în locul rezervat coroanelor. Mare atenție la mesajul scris pe panglica de pe coroană! Un mesaj simplu e cel mai potrivit.

Vom alege o ținută în culori închise, nu neapărat negru, se poate alege și o ținută bleumarin, gri închis, maro, verde închis, kaki, mov închis. Hainele vor fi decente, fără accesorii — ținte, lanțuri, capse, imprimeuri cu mesaj. Este penibil să apari la o înmormântare cu un tricou negru pe care e inscripționată o reclamă, un desen sau un mesaj nepotrivit. Mai bine alegeți un tricou de altă culoare închisă, fără inscripții.

Citește și: Codul Bunelor Maniere: Top 40 de reguli de bază

La astfel de evenimente există obiceiul de a se prinde fiecărui participant la înmormântare, de reverul hainei, o bucată de pânză sau catifea neagră. Nu trebuie să refuzați persoana care vine să pună acest însemn al doliului. Îl veți păstra prins la haină până la încheierea ceremoniei.

Dacă între participanții la înmormântare sunt persoane care discută detalii despre viața defunctului, evitați să participați la discuție. În cazul în care cineva vă adresează direct o întrebare despre persoana decedată, veți aminti un moment frumos din viața acesteia.

Există situații în care unul dintre membrii familiei ar putea dori să vă spună ceva despre decedat. Ascultați-l. Sunt momente în care simte nevoia să spună cuiva ce simte, scrie agerpres.ro

Citește și: Mesaje de dragoste • Mesaje de iubire • Declarații de dragoste • Declarații de iubire

După înmormântare, dacă sunteți invitați să participați la masa de pomenire a defunctului, nu veți refuza. Familia s-a pregătit special și uneori cu eforturi financiare pentru acest lucru. E neplăcut pentru un membru al familiei să fie refuzat. Veți merge la masă, veți sta la locul unde vi se spune să vă așezați, dar veți evita să transformați masa de pomenire într-o petrecere. Nu se dă noroc cu paharul de băutură în astfel de situații, ci se varsă un strop din conținutul paharului, de obicei în farfurie sau pe o felie de pâine (nu pe jos, nici pe masă), în memoria persoanei decedate. La masă puteți vorbi despre persoana care a decedat, amintindu-vă momente frumoase petrecute alături de aceasta.

La plecare vă veți lua rămas bun de la membrii familiei, exprimându-vă regretul pentru pierderea persoanei dragi.

Publicitate

Este frumos să dați un telefon a doua zi sau în zilele următoare, să întrebați din nou dacă puteți ajuta cu ceva membrii familiei. (Z.U.)

Sursa: agerpres.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare