15 octombrie 1922, ziua în care au fost încoronați Regele Ferdinand și Regina Maria la Alba Iulia. Peste 30.000 de români și 15.000 de soldați prezenți la eveniment

15 octombrie 1922, ziua în care Ferdinand și Maria au fost încoronați ca Regi ai României Mari la Alba Iulia

Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Alba Iulia, în 15 octombrie 1922, a  fost o sărbătoare de neegalat, descrisă pitoresc de cronicile vremii şi imortalizată printr-un număr mare de  fotografii.

Dimineata zilei de duminica, 15 octombrie 1922, a fost una mohorata la Alba Iulia. Ploua usor cu intermitente. Era ziua in care se incoronau Ferdinand si Maria, ca Regi ai Romaniei Mari.

„Ploaie! Aceasta a fost prima impresie– dar nu o ploaie tare, doar o stropitura pe fereastra mea, mici linii lungi si distantate ceea ce din fericire inseamna ca erau doar picaturi si la linia orizontului se ridica un soare palid. (…)“, nota Regina în memoriile sale, traduse de Sanda Ileana Racoviceanu si adunate in volumul „Maria, Regina Romaniei-Insemnari zilnice“.

Atmosfera diminetii de 15 octombrie 1922 a fost surprinsa si de gazetarii de la ziarul local „Vestea“ (n.a. publicatia a avut o aparitie constanta in Alba Iulia anilor 1920): „In zorii zilei incep a cadea picuri marunti de ploaua (n.a. ploaie) care dupa datina noastra ardeleana inseamna dar sfant și spor inaintat. Numeroase grupuri de tarani din toate partile tarii se indreapta spre cetate cu fete voioase si aprinse“.

Ideea incoronarii Regilor Romaniei Mari la Alba Iulia s-a vehiculat inca din 1915. Dintre argumentele forte amintim: orasul era legat simbolic de Mihai Viteazul, iar la 1 Decembrie 1918 isi consolidase statutul de oras al Unirii.

Evenimentul din 15 octombrie 1922 a reunit peste 30.000 de romani si 15.000 de soldati. Asta, in conditiile in care Alba Iulia avea atunci o populatie de 10.000-11.000 de locuitori.

Regele si Regina au ajuns in gara din Alba Iulia la ora 9.30, cu trenul regal ce a avut ca punct de plecare gara Sinaia.  Familia regala a fost intampinata de primul ministru al Romaniei, Ionel Bratianu si de primarul orasului Alba Iulia.

Alte garnituri au adus la Alba Iulia membri ai caselor regale, membri ai misiunilor diplomatice straine, membri ai guvernului Romaniei, parlamentari, ziaristi romani si straini.

Evenimentul de la Alba Iulia a impresionat prin nivelul inalt al reprezentarii internationale, aspect care reflecta prestigiul Romaniei la acea data. La Alba Iulia au sosit oaspeti care reprezentau casele regale ale Angliei-viitorul rege George al VI-lea (n.a. tatal actualei Regine Elisabeta a II-a), Italiei- ducele de Genova, Spaniei- infantele de Bourbon; figuri militare de talie europeana: generalul Henry Berthelot; ministrii plenipotentiari din 13 tari, printre care SUA si Japonia; reprezentantul Vaticanului;

Viitorul rege George al VI-lea al Angliei (tatal actualei Regine Elisabeta a II-a) la Catedrala Incoronarii/ sursa Muzeul National al Unirii

Du­pă in­to­narea Im­nului Re­­gal, primarul orasului Alba Iulia le-a oferit suveranilor paine si sare. Dupa acest moment simbolic, Suveranii, instalati intr-o calesca inchisa, trasa de patru cai, si intreg alaiul s-au indreptat spre Cetate, spre Catedrala ridicata special pentru acest eveniment.

Suveranii au ocupat in Catedrala cele doua tro­nuri imparatesti, asezate unul in fata celui­lalt. În biserica, patru mitropoliti din toate provinciile Romaniei Mari au oficiat, in prezenta familiei regale si a invitatilor din tara si strainatate Doxologia incoronarii, respectiv sfintirea coroanelor si a celorlalte insemne regale.

„Slujba a fost frumoasa, sobra, nu prea lunga, corul excelent. Interiorul bisericii, desi nu este mare, este impozant si frescele sunt bune“, nota Regina Maria.

Fast si incarcatura simbolica au fost elementele care au caracterizat actul public al Incoronarii.  Coroana Regelui Ferdinand era aceea cu care se incoronase Carol I (n.a. in 1881), faurita din otelul unui tun turcesc capturat in timpul Razboiului pentru independenta Romaniei (n.a. 1877).

Coroana Reginei Maria, din aur masiv (donat de un proprietar de mina de aur din Muntii Apuseni), fusese faurita la o casa de bijuterii din Franta si se asemana cu cele ale imparateselor bizantine. In aceeasi traditie se incadrau si hlamidele (n.a. mantiile) purtate de suverani, din brocart, cu revere de hermina, ornate cu paftale si lanturi de aur.

Incoronarea propriu-zisa a avut loc in fata clopotnitei Catedralei, sub un baldachin somptuos. Regele Ferdinand a savarsit, precum inaintasul sau, Carol I, gestul lui Napoleon si s-a incoronat el insusi.

A luat apoi coroana de aur a Reginei si a pus-o pe crestetul Mariei, care ingenunchiase. „Eu am ingenuncheat in fata lui Nando (n.a. Ferdinand), care a pus greaua coroana pe capul meu, in vreme ce toate clopotele au sunat si acele salve de salut regal  (n.a. 100 salve de tun) au fost trase“, asa descria Regina Maria momentul incoronarii.

Regina aprecia ca ceremonialul de la Alba Iulia a fost pitoresc, sobru si, in acelasi timp, nepretentios.

Suverana ne-a lasat si o descriere a orasului, dar si a Catedralei in care s-a incoronat.  „Alba Iulia este frumoasa. Un orasel-cetate vechi si acolo, in mijlocul zidurilor crenelate, fostul guvern (n.a. condus de Alexandru Averescu) a construit mica catedrala unde urma sa aiba loc incoronarea. Ea este in centrul unui scuar, inconjurat de o cladire ca o manastire. A fost foarte mult criticata si are, fireste greseli, dar, in general arata extrem de frumoasa si placuta si a fost minunat impodobita si ingrijita“.

Parada militara a fost momentul culminant al solemnitatii laice.

Pentru inaltii oaspeti a fost organizat un banchet in Sala Unirii, cladirea in care s-a hotarat si Unirea Transilvaniei cu Romania, in 1 Decembrie 1918.  O alta masa s-a organizat in Teatrul „Caragiale“, actuala Casa de Cultura a Studentilor. Nu a lipsit nici asa zisa masa populara, fiind pregatite peste 30.000 de portii de friptura la protap pentru tot atatea persoane venite la Alba Iulia cu trenul, caruta sau chiar pe jos.

Familia regala si inaltii oaspeti au parasit Alba Iulia in seara zilei de 15 octombrie 1922, tot cu trenul. Fotografia si cinematograful au „trecut“ evenimentul de la Alba Iulia dincolo de granitele tarii, facandu-l cunoscut in intreaga lume.

Pentru Alba Iulia evenimentul de acum 94 de ani este socotit pe locul trei ca importanta, dupa 1 Decembrie 1918 (ziua in care s-a hotarat Unirea Transilvaniei cu Romania) si 1 noiembrie 1599 (intrarea lui Mihai Viteazul in Cetatea Balgradului).

Daca ajungeti in Alba Iulia sambata, 15 octombrie, puteti asista, seara, de la ora 19.00, la o „batalie“ concertistica pe sunet si armonie. Combatanti vor fi violonistii Liviu Prunaru si Gabriel Croitoru, fiecare avand la purtator cate o arma pretioasa: viorile Stradivarius si Guarneri.

Articol prezentat este preluat  de pe Blogul Oficial de Turism al Municipiului Alba Iulia (www.viziteazaalbaiulia.ro),

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI