Metalurgistul Cugir – CSM Poli Iaşi, în Cupa României, evenimentul anului sub Drăgana! ”Veteranii” Iovănescu şi Itu, sau regretele ratării, în 2002, a unui duel cu Dinamo

Fără tăgadă că, partida din „16”-imile Cupei României, dintre Metalurgistul Cugir şi prim-divizionara CSM Poli Iaşi, este evenimentul anului sub Drăgana, interesul fiind enorm în jurul jocului.

Pentru meciul de miercuri, 26 octombrie, de la ora 14.30, deja s-au achiziţionat peste 500 de bilete, din totalul celor 1400 scoase la vânzare. Ultima dată când un joc de asemenea rang a fost găzduit la Cugir a fost în urmă cu 21 de ani, când Metalurgistul a eliminat Gloria Bistriţa, în „16”-imi, însă cugirenii s-au aflat foarte aproape de această fază a întrecerii „KO”, în 2002…

*Dinamo, ratată de… ratarea lui Itu, de la punctul cu var!

Acum 14 ani, la Cugir, în toamna anului 2002, în faza premergătoare intrării în cursă a prim divizionarelor, a poposit UM Timişoara. Partida are conotaţii aparte şi amintiri neplăcute, pentru localnicii Lucian Itu (38 de ani) – antrenorul secund şi „căpitanul” formaţiei actuale şi atacantul Ştefan Iovănescu (34 de ani), prezenţi în teren, la fel ca şi Cosmin Şuvaina, în prezent antrenor la juniorii Cugirului, „supravieţuitorii” unui meci nebun. Bănăţenii s-au calificat dramatic, după loviturile de departajare, însă momentul cheie a fost ratarea unul penalty, în minutul 81, de către Lucian Itu, regretele fiind enorme, mai ales că în „16”-imi adversarul UMT-ului a fost Dinamo! „Întreaga mea carieră s-a identificat cu Metalurgistul Cugir. Am trait momente unice, dezamăgiri dar şi bucurii greu de descris în cuvinte. Eram copil când Cugirul a trecut de Bistriţa şi pe teren la meciul cu UMT, când am fost aproape de o mare surpriză. Nu credeam după anul 2004 că Metalurgistul va mai avea ocazia să joace un duel oficial , la un astfel de nivel, e o onoare şi o mare bucurie pentru mine şi, sunt sigur, pentru fiecare cugirean. Regretul meu este că nu am avut conducătorii de acum în timpurile de atunci. Cu siguranţă Cugirul ar fi evoluat într-unul din primele două eşaloane. Ceea ce s-a realizat astăzi la Cugir este ceva incredibil”, a explicat Ştefan Iovănescu.

“Am trăit momente de vis de-a lungul carierei, am jucat la cel mai înalt nivel dar simt că meciul cu CSM Poli Iaşi este încununarea unei cariere la care orice junior visează când merge pentru prima dată la fotbal. O motivaţie aparte este faptul că în 2002 am ratat în Cupa României un penalty ce ducea Cugirul într-un duel cu Dinamo. Miercuri sper ca istoria să se schimbe”, a spus Lucian Itu, devenit “portstindardul” formaţiei locale, un model al ultimelor două decenii, la Cugir.

*Bogdan Petric, de la suporter… la finul celor doi “veterani”

Bogdan Petric, managerul general al “roş-albaştrilor” a trăit ca şi suporter, din tribune, confruntarea cu UM Timişoara, între timp s-a căsătorit, iar naşii săi sunt tocmai Itu şi Iovănescu, ajungând acum în faţa unei premiere, să abordeze un joc al Metalurgistului, în calitate de conducător al formaţiei sale de suflet, împotriva unei formaţii din prima ligă. “Acum 6 ani am ales să mă întorc acasă, la Cugir, pentru a realiza ceva pentru oraşul meu, iar astăzi trăiesc o mare bucurie şi împlinire sufletească. Este un meci la care visam de mic, este un meci cu totul special pentru mine. Acum 14 ani fugeam de la școală să văd un astfel de meci. Mi-am găsit cu greu loc în tribună şi am cântat cât am putut pentru oraşul meu şi pentru fotbaliștii mei preferați: Itu şi Iovănescu, fără să ştiu că mai târziu vom forma o familie. Astăzi luptam toţi trei, ei din iarbă, eu de pe bancă, pentru Cugir”, a povestit tânărul oficial cugirean. Petric consideră că întâlnirea cu CSM Poli Iaşi reprezintă un efect a ceea ce s-a construit în ultimii ani sub Drăgana.

“Ceea ce trăim astăzi nu este un lucru întâmplător, este încununarea unei munci titanice de 6 ani de pasiune, ambiții şi nebunie, nopţi nedormite, dureri de cap şi stomac şi sacrificii mari. Acestea s-au materializat într-un centru de copii si juniori excelent, cu grupe la fiecare nivel de vârstă, formaţia de republicani, o echipă de top în fotbalul profesionist, o baza sportivă cum puţine sunt în ţară şi multe alte lucruri ce vor rămâne în istoria fotbalului cugirean. Totul însă a fost posibil cu sprijinul Consiliului Local, al Primăriei, al unor antreprenori locali şi al unor oameni care «şi-au dat viaţa» pentru echipa aceasta, unul dintre ei un om cu o inimă cum rar întâlnești, un prieten de nădejde care a făcut sacrificii mari ca Metalurgistul să fie astăzi ceea ce este: Ciprian Pahone!”, a încheiat Petric.

Imediat după evenimentele din Decembrie 1989, formaţia cugireană a jucat pe arena din localitate în trei rânduri în “16-imile” Cupei României, cu grupări din Divizia A. Mai întâi, în 1990, a eliminat Sportul Studenţesc (1-0, după prelungiri) şi a pierdut în optimi, la Făgărăş, 0-3, cu Petrolul Ploieşti. Trei ani mai târziu a fost eliminată în “16”-imi de către Progresul Bucureşti, iar lovitura de imagine a fost dată în 1995. Acum 21 de ani, Gloria Bistriţa lui Jean Pădureanu a fost învinsă sub Drăgana de Metalurgistul (1-0), o uriaşă surpriză, cugirenii au avansat în optimi, părăsind însă întrecerea la Deva, 0-2 cu UTA Arad.

 

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---