Stil de viață sănătos: Câți pași trebuie să facem zilnic pentru a evita îngrășarea

Cercetările arată că o persoană obișnuită se îngrașă cu aproximativ 0,5 – 1 kilogram cu fiecare an care trece, pe parcursul vârstei mijlocii. Cu timpul, această greutate suplimentară tinde să se acumuleze și să determine chiar apariția obezității.

Vestea bună e că oamenii de știință au aflat câți pași trebuie să facem zilnic ca să nu ne îngrășăm. Aceștia au analizat timp de patru ani datele a peste 6.000 de participanți care au purtat cel puțin zece ore pe zi dispozitive electronice de monitorizare a activității fizice, relatează CNN.

Persoanele selectate pentru programul de cercetare „All of Us”, derulat de National Institutes of Health din Statele Unite, au avut vârste cuprinse între 41 și 67 de ani și indexul de masă corporală cuprins între 24,3 (corespunzător unei greutăți sănătoase), și 32,9 (echivalent cu obezitatea).

Ce au descoperit cercetătorii:

Persoanele care au mers pe jos 6,4 kilometri pe zi (în jur de 8.200 de pași) au fost mai puțin predispuse să devină obeze sau să sufere de apnee în somn, reflux gastroesofagian și tulburări asociate cu depresia. O greutate mai mică poate reduce presiunea pe gât și stomac, în timp ce mișcarea este un tratament esențial pentru depresie.
Subiecții supraponderali (cei cu index de greutate corporală între 25 și 29) și-au redus la jumătate riscul de obezitate când au făcut 11.000 de pași pe zi.
Creșterea numărului de pași făcuți zilnic a condus la reducerea cu 50% a incidenței cumulative a obezității la vârsta de 50 de ani.
Persoanele cu index de greutate corporală de 28 își pot reduce cu 64% riscul de obezitate dacă fac între 6.000 și 11.000 de pași zilnic.
Profesorul Dr. Evan Brittain, de la Vanderbilt University Medical Center din Nashville, Statele Unite, coordonatorul studiului publicat de jurnalul științific Nature Medicine, a explicat că există și alte beneficii importante ale mersului pe jos, precum reducerea riscului de a dezvolta diabet și hipertensiune, observată la persoanele care fac cel puțin 8.000 – 9.000 de pași pe zi.

„Aș spune că e cu atât mai bine cu cât faci mai mulți pași”, a arătat el.

Noul studiu confirmă impactul puternic pe care mersul îl are asupra sănătății. Potrivit unei cercetări publicate în septembrie, persoanele între 40 și 79 de ani care fac 9.826 de pași în fiecare zi au un risc cu 50% mai mic de a suferi de demență în următorii șapte ani.

Recomandările medicale actuale pentru adulții americani prevăd că aceștia trebuie să facă săptămânal între 150 și 300 de minute de activitate fizică moderată, precum mers rapid, dans, pedalat, tenis la dublu sau aerobic în apă pentru a-și menține starea de sănătate.

România, la coada clasamentului european în topul puterii de cumpărare: Crește decalajul dintre judeţele bogate și cele sărace

Potrivit studiului GfK Purchasing Power Europe 2022, România este pe locul 31 dintre cele 42 de ţări incluse, cu o putere medie de cumpărare de 8.017 euro pe cap de locuitor în acest an, cu 51% sub media europeană.

Conform studiului, faţă de anul precedent, decalajul dintre judeţele cu putere mare de cumpărare şi cele cu putere mică de cumpărare s-a mărit şi mai mult în acest an. În top 10, Bucureştiul este în mod clar lider cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.482 euro.

„Aceasta înseamnă că locuitorii Capitalei au puterea de cumpărare cu peste 93% mai mare decât media naţională şi de 3,6 ori mai mare decât locuitorii judeţului Vaslui, judeţ unde se regăseşte cea mai mică putere de cumpărare în ceea ce priveşte cheltuielile şi economisirea. Aici, venitul net disponibil este de doar 4.728 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 53% din media naţională”, se menţionează într-un comunicat al GfK.

Toate judeţele din top 10 au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Cu un potenţial de cheltuieli de 8.191 de euro pe locuitor, Prahova, pe locul zece, se apropie cel mai mult de media naţională, dar este încă cu 2,2% peste aceasta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media naţională.

Majoritatea judeţelor din top 10 sunt la fel ca anul precedent, doar cu câteva modificări în clasament. În 2022, Clujul a depăşit Timişul pentru a trece pe locul doi cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 11.643 de euro, în timp ce judeţele Argeş şi Arad şi-au schimbat locurile în şapte şi opt.

Potrivit studiului GfK, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2022 este de 16.344 euro. Cu toate acestea, există diferenţe mari între cele 42 de ţări: Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg au o putere de cumpărare semnificativ mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare în Kosovo, Moldova şi Ucraina este cea mai scăzută. Liechtensteinienii au un buget disponibil pentru cheltuieli şi economii de peste 43 de ori mai mare decât ucrainenii.

În 2022, europenii au la dispoziţie aproximativ 11,1 trilioane de euro de cheltuit pentru alimente, întreţinerea locuinţelor, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanţe, mobilitate şi achiziţii de consum.

„Aceasta sumă corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 16.344 euro, ceea ce reprezintă o creştere de 5,8 la sută faţă de anul precedent. Cu toate acestea, suma pe care consumatorii o au de fapt la dispoziţie pentru a cheltui şi a economisi variază foarte mult de la o ţară la alta şi, de asemenea, depinde de modul în care preţurile de consum au evoluat în 2022”, se mai arată în comunicat.

Ca şi în anii precedenţi, Liechtenstein se află în fruntea clasamentului puterii de cumpărare. Principatul are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 66.204 euro, ceea ce înseamnă că liechtensteinienii au o putere de cumpărare de aproape 4,1 ori mai mare decât europeanul mediu. Elveţia şi Luxemburg urmează pe locul doi şi al treilea. În timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elveţienilor este de 41.758 euro – de aproape 2,6 ori mai mare decât media europeană – luxemburghezii au un potenţial de cheltuieli de 37.015 euro pe cap de locuitor. Aceasta este de aproape 2,3 ori mai mult decât media europeană.

Toate celelalte ţări din primele 10 (Norvegia, Islanda, Danemarca, Marea Britanie, Germania, Austria şi Irlanda) au o putere de cumpărare foarte mare pe cap de locuitor – cu cel puţin 47% mai mult decât media europeană.

În general, 16 din cele 42 de ţări chestionate sunt peste media europeană. Acest lucru este în contrast cu 26 de ţări a căror putere de cumpărare pe cap de locuitor este sub medie – inclusiv Spania, care cu 15.314 euro pe cap de locuitor este cel mai aproape de media europeană. Ucraina se află încă în coada clasamentului; din cauza războiului în desfăşurare, ucrainenii au la dispoziţie doar 1.540 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă ceva mai mult de 9% din media europeană.

„Puterea de cumpărare a înregistrat deja o creştere moderată anul trecut şi se preconizează că va creşte din nou în acest an cu aproape 6% în medie în Europa. Totuşi, această creştere a puterii de cumpărare va compensa doar parţial creşterea bruscă a inflaţiei rezultată din pandemie şi războiul din Ucraina, care a atins valori cu două cifre în multe ţări europene. Împreună cu teama de creşterea preţurilor la energie şi incertitudinea cu privire la evoluţiile economice viitoare, oamenii sunt mai predispuşi să pună bani deoparte pe cât posibil şi să amâne orice plan pentru achiziţii mai mari”, a declarat Filip Vojtech, expert în domeniul soluţiilor de Geomarketing GfK.

Studiul „GfK Purchasing Power Europe 2022” este disponibil pentru 42 de ţări europene, cu detalii până la nivel de regiuni, municipalităţi şi coduri poştale, împreună cu date despre locuitori şi gospodării, precum şi hărţi digitale.

Puterea de cumpărare este o măsură a venitului disponibil după deducerea impozitelor şi a contribuţiilor caritabile şi include, de asemenea, orice beneficii primite de stat. Studiul indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană, pe an în euro şi ca indice. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflaţia. Calculele sunt efectuate pe baza veniturilor şi câştigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum şi a previziunilor economice furnizate de institutele economice.

Consumatorii folosesc puterea de cumpărare pentru a acoperi cheltuielile legate de alimentaţie, trai, servicii, energie, pensii private şi planuri de asigurări, precum şi alte cheltuieli, cum ar fi vacanţele, mobilitatea şi alte achiziţii de consum.

Sursa: ziare.com

Viorile Stradivarius, cele mai scumpe din lume: cât costă un exemplar

România este printre puţinele ţări din lume care deține o vioară Stradivarius. Stradivarius-ul „Elder-Voicu”, fabricat în Cremona în 1702, este asigurat pentru 1,2 milioane de euro, însă există și viori mult mai scumpe care valorează și de 500 de ori greutatea lor în aur. Iată care sunt cele mai scumpe viori din lume: Vioara românească Stradivarius a fost cumpărat de statul roman în 1956, cu sprijinul, se pare, lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și la insistențele fiicei acestuia, „prințesa roșie”, Lica Gheorghiu și i-a aparținut inițial maestrului Ion Voicu. Astăzi această vioară este încredințată celebrului violonist Alexandru Tomescu.

Marele lutier Antonio Stradivari a realizat circa 1.100 de instrumente, viori, viole și violoncele și cam jumătate dintre ele au rezistat până în zilele noastre. O parte dintre acestea se află în colecții particulare, o parte în muzee și câteva aparțin marilor filarmonici sau unor orchestre de renume din lumea întreagă. Astfel, Banca Naţională a Austriei a cumpărat pentru Filamonica din Viena patru viori miracol: „Viotti“ „Chaconne“, „Hammerle” și „“Smith-Quersin“.

Mai multe exemplare de Stradivarius sunt în posesia Muzeului Viorii din Cremona, Librăriei Congresului din Washington și Muzeului Muzicii din Paris și alte câteva viori purtând nume misterioase sunt deținute de Palatul Regal din Madrid, Academia Regală de Muzică din Londra şi de Metropolitanul din New York. Cele mai scumpe dintre instrumente sunt cele care au aparținut unor mari nume ale muzicii și care poartă și un al doilea nume alături de anul manufacturării lor de către nemuritorul maestru lutier cremonez.

Acestea valorează conform estimărilor marilor case de licitații chiar și de 500 de ori greutatea lor în aur. Așa sunt de pildă, cele patru „Paganini” ce aparțin Quartetului din Cremona: viorile 1727 şi 1680, viola 1731 și violoncelul 1736 care au fost donate în 1994 unei galerii de artă și care toate au aparținut chiar „violonistului diavolului”, Niccolo Paganini însuşi.

Cele mai scumpe trei viori Stradivarius din lume, sunt cele considerate „de vârf” pentru perioada de aur a lutierului cremonez (cea dintre anii 1700-1720): 1714 „Dolphin”, 1715 „Alard” şi 1716 „“Messiah”, numele celei dintâi, care a aparţinut marelui violonist Iascha Heifetz, venind de la forma și culoarea spatelui care evoca un delfin. Un alt „1716” celebru este Booth cumpărată de o englezoiacă cu acest nume pe la jumătatea anilor 1800, iar recordul faimei îl deține fără îndoială Stradivarius-ul 1710 „Composelice” numit astfel de un duce francez ce a deținut-o și cumpărată apoi, de o fundație japoneză.

Asemenea Stradivarius-ului românesc 1702 „Elder-Voicu”, la care cântă acum violonistul Alexandru Tomescu, mai există câțiva mari interpreți ai lumii care performează cu aceste instrumente aproape neprețuite. Așa este marele Itzak Perlman ce cântă la un Stradivarius „Soil”, Julian Lloyd Weber care are violoncelul „Barjanski” sau celebrul violoncelist Yo-Yo Ma care cântă la Stradivarius „Davidoff”.

sursa: libertatea.ro