”Sistemul sanitar din România e jale. Dacă nu ai bani sau dacă nu ești cineva, mori”

Creatorul de modă Cătălin Botezatu spune că în România și nu numai, banii cumpără absolut tot. Acesta a vorbit despre perioada în care a avut cancer și e de părere că dacă nu s-ar fi tratat în altă țară, în România ar fi fost mort. Chiar și acum, Bote își face analizele uzuale în Turcia.

„Sistemul sanitar din România e jale, chiar și în spitalele private. Dacă nu ai bani sau dacă nu ești cineva, mori. Cineva spunea că cu bani nu poți cumpăra nimic. Ba da, cu bani poți cumpăra absolut totul!”, a spus Botezatu.

”Mă simțeam ok, doar că eu de două ori pe an îmi fac un check out complet.

După ce am terminat analizele generale, i-am spus medicului că simt o serie de înțepături în partea dreaptă. Specialistul turc mi-a propus să ma supună unui test ecograf foarte performant unde a descoperit că am o formă mai ciudată de apendicită”, a povestit Bote după ce a fost diagnosticat cu cancer.

”M-am operat în România, și aici au descoperit că, de fapt, în spatele apendicului era o tumoră.”

”Mi-au spus că e cancer. Tratamentul de după l-am urmat în Turcia, acum sunt vindecat, am urmat un tratament care în România încă se face empiric”, a declarat Botezatu.

sursa: stiripesurse.ro

Codul rutier 2022: Pentru ce alcoolemie se pot alege șoferii cu un dosar penal

Șoferii români trebuie să fie informați că, pe lângă riscul de a rămâne fără permis, dacă vor fi prinși băuți la volan, ar putea chiar să ajungă după gratii. Diferența o face nivelul de alcoolemie. Astăzi îți vom spune care este diferența dintre contravenție și infracțiune.

CITEȘTE ȘI: Codul rutier 2022: Cât de murdar trebuie sa fie geamul maşinii ca să primeşti o amendă de 1.160 de lei

Dacă un șofer este depistat cu o alcoolemie cuprinsă între 0,1 și 0,40 mg/litru alcool pur în aerul expirat se consideră contravenție. În acest caz, persoana este sancționată cu 9-20 de puncte amendă, adică între 1.305 lși 2.900 lei. Ca măsură suplimentară se va suspenda dreptul de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

CITEȘTE ȘI: COD RUTIER 2022: Sancțiuni aspre pentru șoferii care își împrumută mașinile altor persoane. Situațiile în care se aplică amenzile

Dacă aparatul etilotest va indica o valoare mai mare 0,40 mg/litru alcool pur în aerul expirat sau mai mare fapta va fi considerată infracțiune. În această situație, șoferul va fi condus la o unitate sanitară pentru a i se preleva probe biologice în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge.

CITEȘTE ȘI: Noul COD RUTIER 2022: Cum este definit comportamentul agresiv și ce amenzi riscă șoferii în aceste cazuri

Această operațiune va fi efectuată doar în prezența unui agent de la „Rutieră”. În același timp, șoferul se va alege cu dosar de cercetare penală.

Dacă șoferul în culpă refuză acest lucru el riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau o amendă penală. Dacă este condamnat pentru această infracțiune, permisul de conducere îi va fi anulat. Amenda penală ori pedeapsa cu închisoarea se dispun dacă valoarea alcoolemiei în sânge depășește 0,8 mg/l

Sursa: promotor.ro

10 noiembrie, Ziua Artileriei Române. În 1843, Gheorghe Bibescu legiferează constituirea Artileriei ca armă de sine stătătoare

Armata Română sărbătorește, la 10 noiembrie, Ziua Artileriei Române. Gheorghe Bibescu, domnul Țării Românești, (1842-1848) a legiferat, prin Porunca Domnească nr. 198 din 10 noiembrie 1843, înființarea primei baterii a Țării Românești, act ce simbolizează constituirea Artileriei ca armă de sine stătătoare.

Anii 1843-1850 sunt anii organizării primelor baterii de artilerie în Țara Românească și Moldova, a înființării unor turnătorii proprii în Munții Apuseni. Între anii 1853-1854, bateriile de artilerie din Țara Românească și din Moldova au luat parte la războiul ruso-turc, distingându-se în luptele de la Brăila, Gura Ialomiței, Vadul Silistrei, Ostrov etc.

Până în anii Unirii, a existat o singură baterie de artilerie călăreață. După 1859, s-au constituit încă trei baterii de artilerie: una pedestră, în Moldova, și două în Țara Românească: una călăreață și una pedestră. Cele două baterii din Țara Românească s-au constituit în primul divizion de artilerie al armatei române, al cărui comandant a fost colonelul Scarlat Ciocârlan. Conform unui decret dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 21 decembrie 1860, cele patru baterii existente s-au contopit, constituindu-se astfel primul Regiment de artilerie al armatei române moderne (organizat pe două divizioane), al cărui comandant a fost maiorul Tobias Gherghel.

Menționăm și alte momente importante ale devenirii acestei arme complexe, care privește nu numai organizarea, ci și dotarea, reglementarea și instrucția. Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 254 s-au centralizat atelierele, fabricile de pulbere, capsulăria etc. din diferite părți ale țării, sub denumirea de ”Direcția stabilimentelor de materiale ale artileriei”, care la 23 noiembrie 1861 a fost organizată pe trei secții: Pirotehnie, Arsenalul de construcții al armatei și Fabrica de pulbere. În septembrie 1860, în ”Monitorul Oastei” a fost publicat primul regulament de trageri pentru artileria română, întocmit de maiorul George Manu și intitulat ”Teoria dării”.

În decembrie 1860, a fost publicată ”Legea organizării puterii armate”, potrivit căreia, în cadrul armatei române, s-a constituit Corpul de Artilerie, compus din statul major al armei și unitățile de artilerie. Nucleul statului major al artileriei a luat ființă abia în anul 1862, după unificarea ministerelor de război din ambele Principate, când s-a centralizat evidența personalului și muniției. În octombrie 1862, a fost înființat Inspectoratul Armelor Speciale, care avea ca sarcină conducerea instrucției în unitățile de artilerie și supravegherea activității productive, inspectorat desființat în septembrie 1875, când a luat ființă Inspectoratul Artileriei, la conducerea căruia a fost numit colonelul George Manu.

Considerentele care au determinat modificările structurale din cadrul armatei române au stat și la baza organizării și înzestrării unităților de artilerie, divizate în artileria de câmp, artileria de munte, artileria de cetate, pentru lucrări de fortificație (care s-a desființat complet în toamna anului 1915) și artileria antiaeriană, care a luat ființă la 15 august 1916, odată cu constituirea Corpului Apărării Antiaeriene.

Înaintea Primului Război Mondial, armata română dispunea de 294 de baterii de artilerie. În anul 1939, România avea capacitatea de a mobiliza 31 de brigăzi și 79 de regimente de artilerie, dintre care 32 aveau în compunere 3 divizioane, 31 aveau în compunere două divizioane, 7 erau regimente de artilerie grea, 9 erau regimente de artilerie călăreață. La 3 septembrie 1939, Marele Stat Major a ordonat sporirea efectivelor până la nivelul celor de război.

După cel de-al Doilea Război Mondial, refacerea armatei s-a realizat prin contopirea marilor unități întoarse de pe front cu marile unități de recruți, cu subunitățile și unitățile de marș, realizându-se mari unități operative cu o încadrare și înzestrare corespunzătoare. Între anii 1948-1960, a sporit continuu ponderea artileriei în cadrul marilor unități de arme întrunite.

Astfel, în anul 1965, această pondere era de 1,5 ori mai mare față de perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru a asigura o conducere competentă a artileriei, la 1 septembrie 1948, a fost înființat Comandamentul Artileriei. Începând cu anul 1949, o bună parte a armamentului de artilerie a fost înlocuit cu guri de foc având caracteristici superioare. În 1961, au luat ființă unitățile de rachete cu diferite destinații. În anii 1956-1965, artileria a fost dotată cu armament nou. Au fost sporite și diversificate mijloacele antitanc în cadrul tuturor eșaloanelor. Au intrat în dotare, alături de autotunurile și tunurile existente, aruncătoarele de grenade antitanc și rachetele antitanc dirijate.