VIDEO| Povestea unui veteran de război din Alba, ajuns la un secol de viață: Prizonier la germani, apoi arestat politic de comuniști

Colonel (r) Emil Drăgan, fost ofițer de artilerie, unul dintre puținii veterani ai celui de-al doilea război mondial care mai supraviețuiesc în județul Alba, a ajuns la venerabila vârstă de 100 de ani.

Emil Drăgan s-a născut la 10 noiembrie 1920 în satul Benic, comună Galda de Jos, că fiu al morarului Aron Drăgan. La părinți au fost șase copii, cinci băieți și o față. A urmat clasele primare și secundare la Blaj, apoi Liceul Comercial din Alba Iulia. A absolvit cursurile Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale „Regele Mihai I” din Cluj, precum și Școală de Ofițeri de Artilerie din Arad.

La nici 23 de ani, se află pe frontul de vest, în prima linie, a luptei pentru eliberarea Transilvaniei. Era înregimentat că ofițer de artilerie în cadrul Batalionului 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi”. Când a fost luat pe front, România întorsese armele împotriva Germaniei, iar el era student în al doilea an la Academia de Studii Comerciale și Industriale din Brașov. A fost nevoit să își întrerupă studiile. În Ungaria a căzut prizonier la nemți.

Emil Drăgan își aduce aminte cu mâhnire despre acele timpuri: „Eram prea mici în față inamicului, total nepregățiți pentru o astfel de experiență”. Pe lângă toate acestea, a suferit de foame cruntă, fiind nevoit să mănânce usturoi sălbatic și iarbă.

„Nemții ne-au scos la păscut că pe animale. Nu aveau ce să ne dea de mâncare. Timp de șase luni am fost închis și în lagărele din Kaisersteibruck și Oranienburg. Perioada petrecută departe de casă a durat timp de trei ani. Am slăbit foarte mult, astfel că, pentru a mă întoarce acasă, am avut nevoie de o perioada de recuperare fizică”, a completat veteranul.

După război s-a întors acasă, la Galda de Jos. A găsit lucrurile aproape cum le lăsase, doar că era plin de ruși. Și-a văzut de treaba, și-a terminat studiile economice și se pregătea să devină dascăl.

La 11 martie 1949 era însă arestat pentru crimă de nedenuntare a uneltirii contra ordinii sociale. Familia Drăgan a refuzat să renunțe la averea să și să se alinieze colhozului impus de regimul comunist, extins, mai târziu, sub denumirea de colectiv. Din cauza că erau fii de chiabur și nu au acceptat colaborarea cu sistemul, Emil Drăgan și fratele sau, Liviu Drăgan, au fost arestați politic timp de 5 ani. Un alt frate căzuse pe front, iar tatăl lor, Aron Drăgan, a fost închis și el de comunișți, timp de 12 luni, la vârstă de 70 de ani. Au fost acuzați și de faptul că i-ar fi ajutat pe membrii grupului de rezistență anti-comunistă „Dabija”, care s-au refugiat în Apuseni și luptau de acolo împotriva comuniștilor.

Emil Drăgan a fost închis la Constanța, Aiud și Gherla, închisoare de unde a fost eliberat la vârstă de 33 de ani, în martie 1954. Cu toate că își dorea să fie profesor, stigmatizat de statutul de deținut politic și fiindcă a refuzat să fie colaborator al securității, timp de 21 de ani a fost acceptat să muncească doar la CAP-ul din satul natal. Nu s-a căsătorit niciodată, deoarece nu ar fi suportat că familia lui să sufere de pe urmă comuniștilor.

„Închisoarea de la Aiud a fost un iad înfricoșător, unde oroarea a căpătat forme inimaginabile. Acolo oamenii au plâns până n-au mai avut lacrimi. Să plângi, domnule, și să nu-ți mai curgă lacrimile, că nu le mai aveai. Ochii erau seci.”, mai spune veteranul de război.

La 9 martie 1949 în satul Mesentea, aparțînător comunei Galda de Jos, a avut loc o confruntare între doi partizani anticomuniști, Mârza Traian și Gligor Traian, și zeci de cadre și soldați din Securitate, Miliție și Armata. În urmă luptei, partizanii au fost uciși și apoi îngropați undeva în zona, mormântul comun fiind descoperit în cursul unei intervenții arheologice desfășurate în vara anului 2016. Succesul acțiunii s-a datorat în mare parte și lui Emil Drăgan, prin informațiile furnizate și indicațiile de orientare și localizare ce le-a dat în teren echipei de cercetători a IICCMER.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---