De-a râsu’-plânsu’: Un pilot de raliu care venea la Alba Iulia, amendat pentru lipsa rovinietei, deși transporta mașina pe platformă

Un bărbat din Constanța s-a trezit cu o amendă pentru lipsa rovinietei, în timp ce se deplasa la o cursă în Alba Iulia, deși avea masina tractata pe platformă.

S.T., un șofer pasionat de raliuri, a plecat pe 19 noiembrie, spre Alba Iulia, unde trebuia să concureze. Mașina de raliu a transportat-o pe o platformă, scoțându-i în prealabil plăcuțele de înmatriculare însă doar din spate.

La ora 5:30, parcă bănuind ce avea să se întâmple, a făcut o poză autoturismului, chiar pe platformă, scrie Replica de Constanța.

Șoferul urmează să conteste această amendă în instanță având în vedere că legea este de partea lui, până acum nici o mașină aflată pe platformă netrebuind să plătească rovinietă.

Totodată, acesta nu își explică cum de agentul constatator nu a observat că mașina era pe platformă.

”Amenda nu a fost corect aplicată însă nu poate fi anulată. Persoana amendată poate depune contestație, în termenul legal”, au declarat reprezentanții CNAIR pentru Replica de Constanța

31 martie 1437: În Transilvania a izbucnit Răscoala de la Bobâlna

Răscoala de la Bobâlna din 1437-1438 a fost cea mai importantă răscoală din Regatul Ungariei înainte de Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja. Răscoala a început atunci când Gheorghe Lépes, episcopul catolic al Transilvaniei, a cerut să se plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranșă.

Mai mult, micii nobili maghiari și locuitorii români (care înainte erau scutiți de plata zeciuielii, fiind ortodocși) au fost și ei obligați să o plătească. Când țăranii au refuzat să plătească, episcopul i-a excomunicat. Țăranii erau nemulțumiți și de faptul că înca din timpul lui Ludovic I cel Mare, regele Ungariei, fuseseră scoși (în 1365) de sub autoritatea comiților regali și puși sub jurisdicția moșierilor. Treptat, aceștia i-au privat pe țărani de dreptul lor de până atunci la strămutare liberă.

Răscoala a izbucnit în nordul Transilvaniei, dar s-a răspândit cu repeziciune spre comitatele Sătmar și Szabolcs. În iunie, pe dealul Bobâlna s-a adunat o oaste de țărani, și au construit o tabără. Au cerut înființarea și recunoașterea unei stări proprii, care să se numească Universitas Hungarorum et Valachorum (Starea ungurilor și a românilor). Ei erau conduși de un nobil sărac, Antal Nagy de Buda (2) , și de cinci căpitani (trei țărani unguri, un țăran român (pe nume Ioan Oláh din Vireag) și un “bürger” (burghez) din Cluj).

Răsculații au trimis soli la voievodul Ladislau al IV-lea Csaki (3). Acesta i-a executat imediat, dar după ce răsculații au obținut o victorie asupra trupelor voievodului, acesta s-a prefăcut că dorește să negocieze. Pe 6 iulie, la Cluj-Mănăștur a fost semnat un pact între părți, în care se dădea curs multora din cererile răsculaților. Apoi, cele două părți au trimis soli la împăratul Sigismund de Luxemburg, totodată rege al Ungariei, pentru arbitraj.

Cu toate acestea, pe 16 septembrie, nobilimea din Transilvania, fruntașii clerului, sașii și gărzile secuiești au format o alianță de ajutor reciproc împotriva țăranilor, semnând la Căpâlna un tratat intitulat Fraterna Unio (5).

Pe 6 octombrie s-a semnat la Apateu (în maghiară Apáti) un nou tratat, care respingea câteva din aspectele prevăzute în tratatul anterior.

La începutul lui decembrie răsculații au cucerit cetatea Aiudului.

În decembrie a murit împăratul Sigismund. Imediat aliații i-au atacat pe răsculați și i-au înfrânt. Armata nobiliară comandată de Desideriu de Losoncz (6) a asediat orașul Cluj, care se alăturase răsculaților, pe care l-au cucerit la 9 ianuarie 1438.

Conducătorii răscoalei au fost executați la Turda, iar Clujului i s-au retras privilegiile de oraș, locuitorii săi fiind declarați țărani. Pe 2 februarie a fost reînnoită alianța de la Căpâlna, cunoscută ulterior ca alianța celor trei națiuni (Unio Trium Nationum) prin care s-a reglementat situația socială în Transilvania în următoarele secole, în dauna dreptului strămoșesc românesc, care dispare treptat.

Premieră pentru Alba Iulia: A ajuns singura reședință de județ din România fără chioșcuri  stradale de difuzare a presei!

De astăzi, Alba Iulia înregistrează o nouă premieră, este singurul municipiu reședință de județ din România care nu va mai avea niciun chioșc stradal de difuzare a presei! ”Performanța” administrației locale este cu adevărat notabilă! Aceasta a stat indolentă, fără să organizeze alte licitații de închiriere sau concesiune, deși poate ar mai fi fost societăți interesate de domeniul respectiv. Cel puțin, în alte reședințe de județ sunt firme care încă mai desfășoară astfel de activități. În schimb, la fel de indolentă, dar de data asta deloc dezinteresată este administrația locală atunci când este vorba de panotajul stradal, unde de ani de zile se stă ”bine mersi” pe domeniul public,  fără să se plătească nici măcar o lețcaie la bugetul local!

De astăzi, Ziarul Unirea se vinde și la chioșcurile de bilete STP

Cititorii din Alba Iulia, care nu au abonament, își pot cumpăra de astăzi, porția zilnică de știri, articole, informații utile, adică Ziarul Unirea, și de la chioșcurile Societății de Transport Public Alba. Acestea sunt situate și funcționează astfel: *Gara CFR – deschis 6.00 – 21.00; *Romtelecom (Orașul de jos) – 8.00 – 16.00, *Unirea Sinagogă – 6.00 – 21.00, *Spital – 6.00 – 21.00 și Ampoi 2 (Liceul nr. 1) 8.00 – 16.00. Aceste puncte de vânzare se alătură celor din magazinele Dacia. Vom anunța din timp cititorii cu apariția altor puncte de vânzare.

Facem eforturi pentru a vă fi aproape, pentru că Alba Iulia mai înregistrează o premieră, una nedorită: este singura reședință de județ care a rămas fără chioșcuri de difuzare a presei, odată cu închiderea chioșcurilor!

De asemenea, aveți la dispoziție soluția abonării! Un abonament pe o lună costă 21 de lei cu toate taxele incluse, mai puțin decât un pachet de țigări și infinit mai sănătos!