Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

VIDEO| Castelul de la Sâncrai, giuvaerul din inima Transilvaniei. Loc de poveste, unde în urmă cu peste 200 de ani se ţineau baluri fastuoase

Ziarul Unirea

Publicat

în

Corneliu Mureșan - Locale 2024

Pe un mic deal de lângă malul Mureşului, la aproximativ 30 de kilometri de Alba Iulia, se află un castel de poveste. Restaurat, castelul de la Sâncrai se prezintă acum în toată splendoarea sa, ca în urmă cu 200 de ani, când a fost construit. Petrecerile fastuoase de altădată au fost înlocuite cu evenimente culturale moderne.

În localitatea Sâncrai, parte componentă a municipiului Aiud, pe strada Andrei Mureşanu, nr. 100, în apropierea râului Mureş, se regăseşte un castel impresionant, o adevărată bijuterie arhitecturală. Clădirea a avut parte de modificări de-a lungul timpului, iar în perioada 1947-2005, a avut destinaţia de centru pentru asistenţă socială a copiilor cu dizabilităţi. Din 1997 şi până în 2011, când au început lucrările de restaurare, clădirea a fost abandonată. Construcţia se întinde pe o suprafaţă de 781 de metri pătraţi şi are un teren de câteva hectare care permite chiar organizarea unor festivaluri cu mii de participanţi. De pe terasa nordică a clădirii, se pot admira lunca Mureşului, Aiudul, dar şi culmile spectaculoase ale Munţilor Trascău.

Recondiționat cu fonduri europene

Povestea actuală a castelului de la Sâncrai, localitate situată la 30 de kilometri de Alba Iulia, a început în anul 2011, când Consiliul Judeţean Alba a câştigat o finanţare europeană pentru un proiect de economie socială în domeniul horticulturii, mai exact pentru cultivarea trandafirilor. Pentru că structura de economie socială avea nevoie nu numai de teren pentru cultivarea trandafirilor, dar şi de un sediu, acesta a fost ales într-una dintre aripile dărăpănate ale vechiului castel Sâncrai. Prin proiect a fost amenajat un spaţiu de 84 de metri pătraţi şi s-au executat lucrări la acoperişul clădrii. Acesta a fost primul pas care a arătat şi celor mai sceptici că imobilul merită şi poate fi restaurat. A urmat o decizie a consilierilor judeţeni pentru finanţarea lucrărilor de restaurare a întregului castel.

YouTube video

În total, restaurarea a costat 4,2 milioane de lei, din care 75% au fost fonduri ale Consiliului Judeţean, iar restul fonduri europene. Ce a ieşit este o bijuterie arhitecturală în care funcţionează, în prezent, Centrul cultural „Castel Sâncrai“ şi Asociaţia Rosea, continuatoarea proiectului iniţial. „Prin valoarea arhitecturală a clădirii, precum şi calitatea lucrărilor de reabilitare şi restaurare, acest imobil este foarte potrivit pentru organizarea de evenimente culturale cu rol educativ sau de divertisment, cum ar fi festivaluri, concursuri, seminarii, expoziţii temporare sau permanente, activităţi de promovare a turismului cultural. Deja în spaţiile castelului au avut loc astfel de evenimente cum ar fi concursul producătorilor locali de vinuri şi un moment din cadrul festivalului internaţional de teatru «Poveşti», pe care îl organizăm în fiecare an“, a explicat Dan Popescu, directorul Direcţiei Tehnice din cadrul Consiliului Judeţean, care a coordonat proiectul de restaurare.

Au păstrat elementele autentice

Restaurarea şi refuncţionalizarea castelului s-au făcut cu ajutorul unor experţi în patrimoniu, care au acordat o atenţie aparte elementelor care dau autenticitate şi care au supravieţuit „vijeliilor istorice“. Au fost puse în valoare detaliile care s-au păstrat neatinse de-a lungul vremurilor şi s-au deschis spre utilizare publică noi spaţii, înainte nefuncţionale, precum mansarda, devenită astăzi zonă expoziţională.

Un asemenea detaliu original din arhitectura castelului s-a păstrat pe scara care duce în turnul octogonal. Aceasta are un parapet din fier forjat cu un desen floral extrem de elaborat şi decorativ, autentic şi reprezentativ pentru stilul Art Nouveau. Acest element se regăseşte în sigla noului Centru Cultural Castel Sâncrai, un simbol care pune în valoare tradiţia locală şi promovează un viitor dedicat eleganţei, culturii şi excelenţei. Pe terasa turnului, aflată la peste 20 de metri înălţime, au fost păstrate elemente şi obiecte vechi, cum ar fi o măsuţă şi câteva scaune din fier. Aici se poate servi o cafea sau un ceai în timp ce se poate admira peisajul deosebit de o parte şi de alta a râului Mureş.

Demisolul clădirii este caracterizat de o atmosferă caldă şi intimă, fiind ideal pentru evenimente precum degustările de vin. Decorul de cărămidă naturală, datând din prima etapă de construcţie a castelului, contribuie la succesul fiecărui eveniment. Spaţiul dispune de o bucătărie care va fi complet utilată pentru a oferi toate condiţiile necesare unor evenimente complexe. Parterul, cu încăperile sale elegante, poate găzdui concerte, recitaluri, expoziţii de artă sau conferinţe, cu toată logistica necesară, de la instalaţii electrice complet noi până la accesul la internet. Mansarda este un spaţiu al expoziţiilor, cu sistem profesionist de lumini şi o ambianţă care pune în valoare lucrările expuse, fie că vorbim despre expoziţii de tablouri sau de fotografie. Domeniul castelului este în curs de amenajare pentru a putea găzdui evenimente în aer liber de amploare, cu o capacitate între 2.000 şi 5.000 de persoane.

A găzduit baluri și petreceri fastuoase

Construcţia castelului Sâncrai a început în primii ani ai secolului al XIX-lea, în stil renascentist, dar extinderile ulterioare au adus elemente baroce şi neoclasice. Documentele istorice indică finalizarea lucrărilor în anul 1805. A fost, succesiv, proprietatea familiilor nobiliare Kemeny şi Banffy din Transilvania. Aici se ţineau baluri fastuoase, unde domni şi domniţe veneau să danseze şi era o atmosferă boemă.

Unii dintre localnicii din Sâncrai au auzit, din tată în fiu, de petrecerile fastuoase organizate de nobilime aici. „Veneau cu trăsurile la castel invitaţi, probabil, pentru recepţie. Orice nobil avea o sală unde dădea petreceri de sărbători, prezentări de domnişoare şi domnişori, că să se cunoască şi să îşi facă familii“, afirmă localnicul Valeriu Poian. Un alt locuitor al satului a aflat de la bunicii săi despre opulenţa primilor proprietari ai castelului: „Tot satul era în sărbătoare când era petrecere la castel. De pe urma activităţilor de la castel trăiau mulţi oameni de aici. Se organizau şi vânători cu invitaţi care mai de care mai vestiţi“. „Castelul este construit pe un plan după model renascentist, simetric perfect faţă de axa de acces, iar faţadele castelului denotă stilul baroc târziu, amestecat cu elemente de Art Nouveau şi clasicism eclectic. Întreaga alură a castelului este eclectică prin abundenţa decoraţiei şi eterogenitatea volumelor ce diferă ca formă, dimensiuni, poziţie şi importanţă“, arată proiectul de restaurare.

Satul Rîmetea, pe lista UNESCO

În apropierea castelului de la Sâncrai mai pot fi vizitate câteva obiective turistice spectaculoase. Este vorba, în primul rând, de Valea Aiudului, cu Cheile Vălişoarei, Cetatea de la Colţeşti şi satul Rimetea. Accesul spre această zonă mirifică se face din DN1, din centrul oraşului Aiud. Comuna Rimetea este situată într-un cadru natural spectaculos, la poalele masivului Colţii Trascăului-Piatra Secuiului. La Rimetea parcă te întorci în timp, cu cel puţin 100 de ani. Natura pare neatinsă de mâna omului, iar zonele cu case sunt extrem de pitoreşti: casele sunt zugravite toate în alb cu ferestre verzi, aşa cum au fost construite la începutul secolului trecut. O stare de lucruri care a determinat Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice să desemneze oficial comuna Rimetea drept „zonă arhitecturală şi urbană protejată“ şi să propună înscrierea satului pe lista UNESCO.

Drumeție cu peisaj garantat

Comuna este locuită în proporţie de peste 80% de maghiari, urmaşi ai foştilor mineri care lucrau la extracţia minereului de fier. Turiştii mai curajoşi pot escalada cei 1.128 de metri ai Pietrei Secuiului. Se ajunge sus după un drum de aproximativ două ore. Efortul merită pentru că priveliştea Munţilor Trascău este încântătoare. Forma masivului face ca în anumite perioade ale verii, soarele să răsară de două ori la Rimetea. Un alt obiectiv de vizitat în zonă este Cetatea Colţeşti, situată la vest de satul cu acelaşi nume şi la aproximativ 4 kilometri sud-vest de comuna Rimetea. A fost construită în jurul anilor 1296 de subvoievodul Thoroczkay din Trascău, ca cetate locuibilă şi pentru refugiu în cazul în care satul era atacat. Poate fi vizitată în orice anotimp. Azi se mai păstrează o bună parte din zidurile incintei şi cele două turnuri laterale. Mai jos de Colţeşti sunt Cheile Vălişoarei, cu pereţi de sute de metri care îţi taie răsuflarea. În comuna Rimetea sunt zeci de pensiuni cu preţuri pentru toate buzunarele.

Cum ajungem la Sâncrai

La castelul din Sâncrai se ajunge pe E81 până în localitatea Aiud. De aici, turiştii trebuie să se îndrepte pe DJ 107E până în Ciumbrud, de unde apoi se face dreapta pe DJ 142L Ciumbrud–Zărieş, până în localitatea Sâncrai. Se poate ajunge la Sâncrai şi prin comuna Rădeşti, dar traversarea Mureşului se poate face doar pe un pod de lemn. Deocamdată, Centrul Cultural Castel Sâncrai poate fi vizitat doar cu prilejul evenimentelor organizate aici. Momentan, nu există posibilitatea de a se organiza vizite sau tururi separate, dar pe viitor se preconizează includerea frumoasei clădiri în circuite turistice judeţene şi naţionale.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

25 aprilie: Ziua Justiţiei Militare în România

Ziarul Unirea

Publicat

în

25 aprilie: Ziua Justiţiei Militare în România Anual la data de 25 aprilie este sărbătorită Ziua Justiţiei Militare, marcând, astfel, data la care, în anul 1919, a luat fiinţă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înfiinţarea unei structuri specializate în asigurarea asistenţei juridice […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea