Dușmanul invizibil care înmulţeşte cazurile de COVID-19: Asocierea dintre cele două patologii poate declanşa o „furtună perfectă”

Țara noastră este în topul clasamentului în ceea ce priveşte grăunciorii eliberaţi de ambrozie în atmosferă, iar potrivit specialiştilor, partea de vest a ţării este foarte afectată, la fel ca zona Ilfov-Bucureşti. Acesta este inamicul care înmulţeşte cazurile de COVID-19 în anumite zone ale ţării.

Asocierea dintre cele două patologii, COVID-19 şi ambrozia sau polenul, poate declanşa o adevărată furtună perfectă, spun medicii.

„Pe de o parte vorbim despre o patologie severă, cu multe cazuri, iar pe de altă parte, despre fenomene deja cunoscute, o patologie sezonieră. Ambrozia ne creează mari probleme în fiecare perioadă. Dacă adăugăm şi poluarea din marile oraşe, umezeala, praful, vedem că avem deja o constelaţie ce poate să creeze mari probleme de sănătate, mai ales celor din grupele vulnerabile. Atenţie mare la prevenţie, este foarte importantă. Banala schimbare a hainelor la intrarea în casă este foarte importantă sau evitarea zonelor în care cantităţile de polen cresc”, a declarat Tudor Ciuhodaru, medic primar la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Nicolae Oblu”, din Iaşi, potrivit „Adevărul”.

Alergia la polen nu poate fi ignorată, mai ales într-o perioadă în care spitalele din România sunt pline şi cele mai multe dintre ele se adresează doar pacienţilor COVID-19. Medicii atrag atenţia că prevenţia este extrem de importantă şi în aceste cazuri.

„Se poate ajunge la situaţii extrem de grave, nu doar la şoc anafilactic. Adrenalina este regina în aceste cazuri. Am reuşit teoretic introducerea acelor dispozitive de adrenalină autoinjectabile în fiecare cabinet şcolar din România, dar nu ştiu dacă şi există aceste dispozitive în acest moment. Prevenţia este extrem de importantă. Aşa că atenţie inclusiv la ambrozie, sunt zone extrem de extinse în oraşe, în care polenul sau ambrozia fac ravagii”, a mai transmis medicul ieşean.

O singură plantă matură de ambrozie poate elibera în atmosferă miliarde de grăunciori de polen, dar şi zeci de mii de seminţe, care îşi păstrează calităţile chiar şi timp de 40 de ani. Perioadă maximă de polenizare este cea cuprinsă între lunile august şi septembrie, ajungând chiar şi în luna octombrie.

Sursa: stiripesurse.ro

Începând cu anul 1995, anual, data de 16 septembrie este marcată ca Ziua Internațională pentru protecția stratului de ozon, un scut format din gaz, care protejează Pământul de acțiunea dăunătoare a razelor ultraviolete emise de Soare.

Prin proclamarea acestei zile (Rezoluţia nr. 49/114), Adunarea Generală a ONU a marcat astfel semnarea la 16 septembrie 1987 a Protocolului de la Montreal privind interzicerea substanţelor care diminuează stratul de ozon, se arată pe site-ul oficial al ONU. În acest context, toate statele lumii au fost invitate să sărbătorească această zi prin diverse acţiuni în concordanţă cu obiectivul principal al Protocolului şi a Amendamentelor sale.

Protocolul de la Montreal privind interzicerea substanţelor care diminuează stratul de ozon a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989. Acesta a inclus o dispoziţie de ajustare unică, care a permis părţilor să răspundă rapid noilor informaţii ştiinţifice şi să accelereze reducerile necesare privind substanţele chimice care fac obiectul protocolului. De la adoptarea sa iniţială, Protocolului de la Montreal i-au fost aduse patru amendamente: Amendamentul de la Londra (1990), Amendamentul de la Copenhaga (1992), Amendamentul de la Montreal (1997) şi Amendamentul de la Beijing (1999), potrivit http://ozone.unep.org. Acestea s-au aplicat acelor părţi care au ratificat amendamentele şi au intrat în vigoare la: 10 august 1992, 14 iunie 1994, 10 noiembrie 1999 şi, respectiv, 25 februarie 2002.

La 16 septembrie 2017 s-au împlinit 30 de ani de la semnarea Protocolului de la Montreal, ”Să protejăm viaţa pe Pământ” fiind tema acestei zile. În 2018, tema s-a intitulat ”Keep Cool and Carry On: The Montreal Protocol” fiind un apel motivant care îndeamnă la continuarea acţiunilor de protejare a stratului de ozon şi a climei în conformitate cu Protocolul de la Montreal, notează www.un.org.

În 2019, tema aleasă ”32 Years and Healing” celebrează cei peste 30 de ani de cooperare internaţională remarcabilă de protejare a stratului de ozon şi a climei în general sub Protocolul de la Montreal. Ne reaminteşte, totodată, că trebuie să menţinem ritmul pentru a avea siguranţa unor oameni sănătoşi şi a unei planete sănătoase. Protocolul de la Montreal a condus la eliminarea treptată a 99 % din substanţele chimice numite clorofluorocarburi (CFC) care provin din sistemele de răcire ale frigiderelor şi aparatelor de aer condiţionat, din spray-uri, din procesele de fabricaţie a spumelor industriale şi din procesele de spălare a metalelor şi a componentelor electronice, potrivit https://ozone.unep.org.

Cea mai recentă evaluare ştiinţifică a epuizării stratului de ozon finalizată în 2018, arată că unele părţi ale stratului de ozon s-au redresat cu o rată de 1-3% pe deceniu începând cu anul 2000. Conform evaluărilor efectuate, stratul de ozon din emisfera nordică şi de la latitudine medie se va vindeca complet până în anii 2030. Va urma emisfera sudică în 2050 şi apoi cele două regiuni polare până în 2060. Eforturile de protecţie a stratului de ozon au contribuit, de asemenea, la lupta împotriva schimbărilor climatice, prin evitarea a aproximativ 135 de miliarde de tone de emisii echivalente de dioxid de carbon, din 1990 până în 2010, notează acelaşi site.

La 15 octombrie 2016, la Kigali, Rwanda, a fost adoptat un nou amendament adus Protocolului de la Montreal, în vederea eliminării progresive a hidrofluorocarburilor (HFC), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Primele observaţii cu privire la rezultatele reacţiei clorofluorocarburilor cu ozonul au fost făcute de savanţii americani M. Molina şi S. Rowland în 1974. Momentul care a atras îngrijorarea mondială privind deprecierea stratului de ozon a avut loc în 1985, când cercetătorii de la British Antarctic Survey au descoperit o spărtură în stratul de ozon de deasupra Antarcticii. Principiile colaborării internaţionale privind protecţia stratului de ozon au fost elaborate în cadrul Convenţiei de la Viena din 1985, care a intrat în vigoare la 2 septembrie 1988.

România a făcut demersuri comune cu celelalte state în vederea luării măsurilor referitoare la acest fenomen, se menţionează pe http://apmmm.anpm.ro. Astfel, prin Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993, România a aderat la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal, la 16 septembrie 1987, şi a acceptat Amendamentul de la Londra asupra Protocolului de la Montreal, adoptat în anul 1990, care scurtează termenul de reducere a producţiei şi a consumului de gaze şi alte substanţe care distrug stratul de ozon. De asemenea, a acceptat (prin Legea nr. 9/2001) Amendamentul din 1992 convenit şi adoptat la Copenhaga care stabileşte termene ferme de interzicere a utilizării acestor substanţe dăunătoare. Ulterior au fost stabilite şi alte măsuri de reglementare pentru substanţele care epuizează stratul de ozon prin Amendamentul de la Montreal adoptat în 1997 (acceptat prin Legea nr. 150/2001) şi Amendamentul de la Beijing din 3 decembrie 1999 (acceptat prin Legea nr 281/2005). AGERPRES/(Documentare – Irina Andreea Cristea, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Daniela Juncu).

Vaccinarea obligatorie în România: Cine sunt principalii vizați care și-ar putea pierde locul de muncă

Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății, în prezent consilier onorific al premierului Florin Cîțu, a declarat faptul că va discuta în cursul zilei de miercuri cu primul ministru referitor la o posibilă vaccinare sau testare obligatorie referitoare la COVID-19 a angajaților din spitale și școli.

„În acest moment, discuţiile sunt despre obligativitatea unor vaccinări sau a unor testări, dar deciziile se vor lua în următoarea perioadă (…), ne gândim la tot ce înseamnă structuri ale statului, tot ce înseamnă spital, tot ce înseamnă şcoli”.

Nelu Tătaru: „Ne gândim la vaccinare sau testare”

„Acele persoane din sectoarele esențiale să fie vaccinate, iar cei care au legături cu acele sectoare să fie testați săptămânal. Ne gândim la vaccinare sau testare. Acestea sunt opiniile pe care eu, ca și consilier onorific, le promovez la nivelul primului ministru, în care fac o evaluare a stării actuale. Deciziile se iau la nivelul Ministerului Sănătății sau CNSU, pe care îl conduce premierul. Trebuie să înțelegem că suntem într-un val patru, care este mai agresiv decât unu sau doi. Ne e greu să îl luăm în serios după un sezon estival”, a spus Nelu Tătaru, miercuri, la ieşirea din Ministerul Sănătăţii

Potrivit declarațiilor sale, imunizarea sau testarea obligatorie nu vor fi impuse până nu va fi furnizată o evaluare pe care a solicitat-o privind numărul de angajaţi din sistemul medical care s-au vaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau care au trecut prin infectarea cu acest virus.

Nelu Tătaru a precizat că a discutat cu ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, cu doi secretari de stat în acest minister şi cu vicepreşedintele Comisiei de Sănătate din Senat, Laszlo Attila, pe tema situaţiei actuale, în contextul valului 4 al pandemiei.

El a spus că există un plan de rezilienţă de 1.500 de paturi la terapie intensivă. Nelu Tătaru crede că este necesară o aşezare zonală şi regională a acestui număr de paturi, în contextul în care evoluţia numărului de cazuri COVID-19 diferă în ţară.

Tătaru a menţionat că a pus problema resursei umane din sănătate, care după un an şi jumătate este în continuare în prima linie în lupta cu SARS-CoV-2.

El a mai precizat că toate spitalele „vor satisface patologie COVID şi non-COVID” şi că se aplică principiul că pacientul cronic nu trebuie să ducă lipsă de asistenţă medicală.

Și polițiștii sau pompierii se află pe lista persoanelor care vor fi vaccinate obligatoriu.

Sursa: evz.ro