Vârstnicii au aflat despre campania „Cancerul poate fi prevenit!”

    Dr. Olimpia Candrea, medic în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Alba, a prezentat în cadrul Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice campania de informare „Cancerul poate fi prevenit!”, derulată de Ministerul Sănătăţii în lunile octombrie – noiembrie. În cadrul discuţiilor, ea a insistat pe promovarea unui stil de viaţă sănătos şi apelarea la serviciile medicale pentru depistarea din timp a cancerului de col, sân şi colon. Potrivit statisticilor, în România anual se înregistrează 70.300 de cazuri noi de cancer, din care 37.400 la bărbaţi şi 32.900 la femei. Numărul deceselor prin diferitele tipuri de cancer depăşeşte 46.000 pe an, din care 27.400 la bărbaţi şi 18.900 la femei, cele mai multe cancere fiind localizate la plămâni, colorectal, sân, stomac, prostată. La bărbaţi, în funcţie de localizare, cele mai frecvente cancere sunt depistate la plămâni, colorectal, prostată, stomac, vezică biliară, iar la femei, la sân, colorectal, col uterin, plămâni, ovare.
lUn stil de viaţă sănătos poate preveni apariţia unor tipuri de cancere
Dr. Olimpia Candrea a distribuit pliante asociaţiilor de bătrâni şi conducerii Casei Judeţene de Pensii, pentru a aduce la cunoştinţa vârsnticilor recomandările generale legate de prevenirea cancerului. Astfel, fumatul este cea mai importantă cauză care duce la cancer, provocând 80 – 90 la sută din decesele prin cancer pulmonar şi o treime din toate decesele prin cancer în ţările în curs de dezvoltare, inclusiv cancerul gurii, corzilor vocale, gâtului şi stomacului. De aceea, se recomandă renunţarea la fumat şi evitarea fumatului pasiv. Consumul de alcool creşte riscul cancerelor gurii, gâtului, corzilor vocale, sânului, intestinului şi ficatului, riscul crescând proporţional cu cantitatea de alcool consumată peste 25 g/zi (un pahar de vin sau o sticlă de bere). Consumând o sticlă de vin sau 4 beri pe zi (100 grame alcool), riscul de îmbolnăvire creşte de 4 – 6 ori faţă de cei care nu beau alcool.
Inactivitatea fizică este cauza principală pentru 25 la sută din cazurile de cancer de sân şi colon, motiv pentru care până şi vârstnicii sunt sfătuiţi să facă mişcare măcar 30 de minute pe zi, pentru şcolari şi tineri fiind recomandată chiar o oră de activitate fizică pentru beneficii notabile asupra sănătăţii. Totodată, studiile arată că fiecare porţie zilnică de fructe şi legume (80 – 100 de grame) reduce cu 20% riscul de cancer de gură şi cu 30% pe cel de stomac, fiind confirmat faptul că un măr pe zi ţine doctorul departe. Un aport crescut de fibre (în medie 27 g/zi) este asociat cu o scădere cu 20% a riscului de cancer de intestin, în timp ce carnea roşie şi procesată creşte riscul de cancer de intestin. În plus, un consum crescut de sare sau alimente conservate cu sare creşte riscul de cancer de stomac. De aceea, trebuie evitate untul, băuturile dulci, alimentele sărate, carnea roşie, procesată sau prăjită. Obezitatea creşte riscul pentru cancerele de rinichi, esofag, stomac, colon, sân, uter, prostată, vezică biliară şi pancreas, astfel că este necesară menţinerea unei greutăţi corporale normale, prin activitate fizică şi dietă sănătoasă. De asemenea, expunerea excesivă la soare sau la radiaţii ultraviolete din surse artificiale creşte riscul pentru toate tipurile de cancer de piele, printre măsurile preventive fiind renunţarea la solarii, utilizarea unor creme protectoare şi folosirea de articole de îmbrăcăminte adecvată.
Nu în ultimul rând, deşi cancerul nu este o boală infecţioasă, unele infecţii cronice sunt cauze directe ale unor cancere: virusurile hepatitei B şi C, pentru cancerul hepatic, virusul Papilloma uman, pentru cancerul de col uterin, bacteria Helicobacter pylori creşte riscul de cancer la stomac. Aşadar, vaccinarea, tratamentul infecţiilor şi educaţia despre sănătatea personală pot reduce mult expunerea la factorii de risc specifici.
lScreeningul pentru depistarea cancerului costă cât 3 pachete de ţigări
Screeningul se referă la folosirea unor teste simple la o populaţie sănătoasă pentru a identifica persoanele care au boala, dar nu au încă simptome (de exemplu, screeningul pentru cancerul de sân folosind mamografia şi screeningul pentru cancerul de col uterin folosind testul Babeş Papanicolau). Screeningul pentru cancerele de colon, rect şi de col uterin poate fi folosit pentru prevenirea bolilor prin depistarea leziunilor precanceroase astfel încât acestea pot fi tratate înainte de a deveni canceroase. Screeningul pentru cancerele de col uterin, colon, rect şi de sân poate fi folosit pentru depistarea acestor boli timpuriu, de obicei într-un stadiu în care tratamentele oferă rezultate bune (o rată şi perioadă de supravieţuire ridicată cu o bună calitate a vieţii). Dr. Olimpia Candrea a precizat că testele de screening se fac contra cost la laboratoarele de analize medicale şi costă în jur de 30 de lei, echivalentul a 3 pachete de ţigări.
Acţiuni similare au avut loc sau se vor desfăşura la Colegiul de Afaceri Alba Iulia, Şcoala Postliceală Sanitară, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Crucea Roşie Română – Filiala Alba şi alte instituţii publice.
Robert GHERGU

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---