Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

Vânătorii din Alba se vânează între ei!

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Acum o săptămână, în weekend, fondul de vănâtoare de pe raza comunei Cricău a fost „vizitat” de vreo opt jeep-uri, din care au descins „greii” Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Alba. Nemulţumiţi de faptul că pe terenurile lor vin să vâneze alţii, vânătorii din zonă, care au părăsit AJVPS Alba şi şi-au constituit o asociaţie proprie, au anunţat ITRSV-ul (Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare) pentru a-i controla pe vânătorii cu jeep-uri. Din nefericire singurul angajat al ITRSV care răspunde de fondurile de vânătoare din judeţul Alba nu s-a putut deplasa. Până ar fi ajuns omul aici, oricum, vânatul ar fi fost încărcat în maşini şi dus acasă. Şi cine altcineva ar mai fi putut să-i controleze pe vânătorii „grei”? Poliţia, fireşte. Dar orice poliţist, oricât ar fi el de zelos, s-ar face mic de tot când ar opri un astfel de „alai” de jeep-uri, la volanul cărora ar descoperi oameni politici, mari şi influenţi oameni de afaceri, magistraţi sau chiar şefi de-ai săi, din Poliţie. Ce anume au vânat „greii” la Cricău? Asta-i o taină. Şi tot o taină rămâne şi dacă au respectat legea sau ba. Adică dacă au vânat doar ceea ce e permis în acest sezon, dacă au procedat la crotalierea vânatului recoltat şi dacă toate „piesele” recoltate au fost înscrise în autorizaţia colectivă de vânătoare. Sigur că acordăm celor ce s-au destins în week-end cu arma în mână prezumţia de nevinovăţie, dar atâta timp cât nu au fost controlaţi putem bănui că s-a şi braconat niţeluş, deoarece au mai fost cazuri în care una s-a împuşcat şi alta s-a crotaliat şi s-a înscris în autorizaţie. Dar despre asta (mai ales despre mistreţii masacraţi peste normă) ne-ar putea spune mai multe Poliţia. Dacă vrea…

lCurtea de Conturi ar trebui să se autosesizeze!
Am început cu acest banal episod de week-end doar pentru a atrage atenţia că astfel de descinderi au avut şi au loc încă destul de des pe fondurile de vânătoare din judeţ, chiar dacă începând cu data de 27 noiembrie 2010 a expirat contractul încheiat între AJVPS Alba şi ministerul de resort cu privire la gestionarea fondurilor cinegetice. Interesant este faptul că, deşi există prevederi legale cât se poate de clare cu privire la faptul că gestionarul unui fond de vânătoare trebuie să plătească proprietarului (sau proprietarilor) terenului pe care se află fondul 81% din taxa de gestiune, se pare că AJVPS Alba nu şi-a onorat niciodată această obligaţie. Prevederi legale în acest sens există încă din anul 2006, aşa că de atunci şi până acum s-or fi strâns nişte sume considerabile cuvenite proprietarilor terenurilor pe care se află toate cele 54 de fonduri de vânătoare din judeţul nostru. Ce s-a întâmplat, oare, cu aceşti bani până acum? Cine i-a folosit şi în ce scop? Câţi bani sunt în realitate? Cred că în acest caz Curtea de Conturi ar trebui să se autosesizeze, iar cu această ocazie ar putea verifica şi dacă au fost achitate de către vânători toate tarifele cuvenite recoltării diferitelor specii scumpe: căprioare, cerbi, mistreţi, urşi, etc. Afirmăm că ar trebui să se autosesizeze Curtea de Conturi, deoarece niciunul dintre primarii pe care noi i-am contactat nu a confirmat că ar fi primit cuantumul cuvenit de 81% din taxa de gestiune. Despre proprietarii de terenuri nici nu mai vorbim. Iar aici mai apare un aspect. Chiar dacă proprietarii nu erau constituiţi încă în asociaţii (unii nu sunt nici acum înscrişi în asociaţii de proprietari) şi chiar dacă aveau suprafeţe mici de teren în posesie, pe care se afla o parte mică din fondul cinegetic (sub 50 ha) tot primăriile ar fi trebuit să primească banii. Iar banii primiţi de la AJVPS Alba, chiar dacă nu ajungeau direct la aceşti mici proprietari de terenuri, la asociaţii sau la composesorate, ei puteau fi folosiţi în beneficiul acestora. Cum? Prin compensări de taxe şi impozite, prin despăgubiri etc. De pildă, dacă mistreţii i-au făcut praf porumbul unui proprietar acesta putea fi despăgubit tocmai din aceşti bani. Oare s-a întâmplat aşa?
lÎnfiinţată în Republica Populară Română, AGVPSR poate fi considerată ultima cooperativă românească, una foarte bogată!
Pentru avea o viziune de ansamblu asupra afacerilor halucinante făcute prin AGVPSR (Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România) trebuie să ştiţi că această structură este înfiinţată printr-un decret emis în data de 24 august 1948, în Republica Populară Română şi de atunci până acum a supravieţuit tuturor regimurilor, cu tot cu patrimoniul (sedii, cabane etc.) preluat de la o asociaţie similară înfiinţată în anul 1923, plus patrimoniul (bunuri imobile în valoare de 3,9 milioane lei) primit cadou în anul 1979 de la „primul vânător” al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. Interesant este faptul că o parte din sediile moştenite de asociaţie dinainte de 1989 au fost ulterior închiriate unor firme sau unor bănci, aducând de asemenea venituri însemnate. O aproximare a întregului patrimoniu deţinut de AGVPSR este foarte greu de făcut în momentul de faţă, dar, pentru a avea o apreciere vagă, redăm o întâmplare anecdotică, de-a dreptul. Chestionat de ziariştii de la „România Liberă” în anul 2009 cu privire la patrimoniul AGVPSR, directorul executiv al acesteia a declarat: „De ce v-ar interesa patrimoniul nostru? Nu este public, şi v-ar lua DOUĂ ZILE să-l parcurgeţi…”
Ceea ce este clar e faptul că până anul trecut AGVPSR, prin cele 136 de asociaţii afiliate, deţinea 75% din fondul de vânătoare naţional, respectiv 17.500.000 de hectare, precum şi capitaluri în valoare de 9,5 milioane RON (ultimele date pe care le avem se referă la anul 2007). În AGVPSR erau înscrişi în aceeaşi perioadă cam 80.000 de vânători (între timp mulţi s-au constituit în alte asociaţii) cărora li se adăugau cam tot atâţia pescari. Dacă luăm în calcul numai cotizaţiile vânătorilor din acel moment, de 1.000 de lei anual, rezultă un profit de 80 de milioane de lei. Între timp, după cum spuneam, mulţi vânători au părăsit asociaţia „mamă” şi s-au constituit în mod legal în alte asociaţii. Dar chiar dacă legislaţia s-a schimbat, ea încă favorizează AJVPS-urile în detrimentul celorlalte. Dar să ne referim numai la AJVPS Alba, care a gestionat până în luna noiembrie a anului trecut 32 din cele 54 de fonduri de vânătoare din judeţ. Dintre cele 32 de fonduri, 10 se află pe terenurile deţinute de diferite asociaţii legal constituite, aşa că au toate şansele să fie date, prin atribuire directă, în gestiunea altor asociaţii decât AJVPS-ul. La noua repartizare a gestiunii, odată cu încheierea de noi contracte, AJVPS Alba va avea însă dreptul prin lege de a lua, prin încredinţare directă de la Ministerul Mediului şi Pădurilor, 5 fonduri, la alegere. Le va lua, desigur, pe cele mai bogate. De asemnea, din cele rămase, probabil 17 fonduri, va mai primi tot prin încredinţare directă de la minister, 50%. Respectiv vreo 8-9 fonduri. Dacă se vor trage „sfori”, după modelul românesc, şi acelea vor fi tot fonduri dintre cele mai bogate. Iar cele rămase şi după această fază vor fi scoase la licitaţie, preţul de pornire a acesteia fiind de 5 ori tariful de gestionare a fiecărui fond licitat. Şi este vorba despre sume considerabile.
lAJVPS Alba le cere vânătorilor… „jurăminte de credinţă”
Dar, chiar şi cu toate avantajele ce rezidă din lege, AJVPS Alba are toate şansele să piardă mai mult de jumătate din fondurile de vânătoare pe care le gestiona până acum. În faţa acestei perspective, AJVPS Alba a început să exercite presiuni asupra primarilor şi consilierilor care au aprobat constituirea asociaţiilor de proprietari, asociind conform legii, şi primăriile respective. Aceste presiuni sunt exercitate prin intermediul numeroşilor oameni influenţi aflaţi în rândurile vânătorilor înscrişi în AJVPS (este posibil ca într-o ediţie viitoare să publicăm o listă cu cei mai influenţi vânători din cadrul AJVPS Alba). Mai mult decât atât, la Judecătoria Alba a fost depusă de către AJVPS Alba o acţiune în constatare negativă, asupra căreia nu este cazul să insistăm, deoarece toate cele arătate în acest document sunt anulate de un alt document semnat de secretarul de stat Cristian Apostol, de la Direcţia Generală Juridică a Ministerului Mediului şi Pădurilor, la solicitarea unei asociaţii de proprietari atacată de AJVPS. În această fază, pentru a-i intimida pe vânătorii „indisciplinaţi”, asociaţia-cooperativă a emis un document colosal de absurd. De-a dreptul rizibil ca venind din partea unei asociaţii cu tradiţie, în rândurile cărora se află magistraţi şi avocaţi. Documentul este un fel de somaţie adresată tuturor vânătorilor înscrişi în AJVPS, prin care se solicită acestora să facă… „dovada bunei credinţe faţă de AJVPS Alba”! Adică fiecare angajat trebuie să completeze o declaraţie-angajament (vezi facsimilul) că nu va solicita vreodată obţinerea dreptului de gestionare a vreunui fond cinegetic, făcând astfel concurenţă AJVPS-ului. Şi iată ce se precizează în această declaraţie-angajament aiuritoare: „În condiţiile în care nu voi înştiinţa în scris conducerea AJVPS Alba despre orice demers îndreptat împotriva acesteia sau voi participa cu asociaţia al cărui membru fondator sunt, la procesul de atribuire în gestiune a fondurilor cinegetice solicitate de către AJVPS Alba, prezenta declaraţie constituie şi acordul meu pentru excluderea din rândul membrilor AJVPS Alba, fără îndeplinirea altor formalităţi”. Cu alte cuvinte, unor oameni în toată firea, liberi şi independenţi ca gândire, li se cere supunere totală şi jurământ de fidelitate. Iar cu asta s-a atins o culme a absurdităţii şi a ilegalităţii, pentru că, în principiu, AJVPS încearcă să îngrădească nişte libertăţi şi nişte drepturi consacrate în orice regim democratic.

Ioan HĂNŢULESCU

Elit - Gustul Desăvârșit

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Aproape 20 milioane de metri cubi de lemn s-au recoltat în 2021 în România: Rășinoasele, cele mai dorite

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Aproape 20 milioane de metri cubi de lemn s-au recoltat în 2021 în România: Rășinoasele, cele mai dorite

Conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, cantitatea de lemn recoltată anul trecut a fost de 19,994 milioane metri cubi (volum brut) de lemn, cu 342.000 mc mai mare comparativ cu cea din 2020.

Pe specii forestiere, răşinoasele au reprezentat 40,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 30,8%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 11,3%, stejarul 10,1% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 7,7%.

Lemnul recoltat în anul 2021 a fost destinat în proporţie de 96,4% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 3,6% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele juridice şi fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care le au în proprietate”, precizează INS.

Anul trecut, s-au recoltat 13,438 milioane mc de lemn din pădurile proprietate publică, reprezentând 67,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (29%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (3,8%).

Comparativ cu anul 2020, volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a crescut cu 6,7%, cel din păduri proprietate publică a statului s-a majorat cu 9,1%, iar din pădurile proprietate privată a scăzut cu 8,7% şi din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale cu 0,2% .

Produsele lemnoase principale au reprezentat, anul trecut, 71,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 21,1% şi produsele lemnoase de igienă 7,8%.

Faţă de 2020, volumul de masă lemnoasă recoltată din produse secundare a crescut cu 5,7%, din produse principale cu aproape 0,8% şi din produse de igienă cu 0,4%.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 25,5% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 24,3% din Centru, 12,9% din Nord-Vest, 12,2% din Vest, 10,7% din Sud-Muntenia, 7,3% din Sud-Vest Oltenia, 6,9% din Sud-Est şi 0,2% din regiunea Bucureşti-Ilfov.

Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezintă astfel: răşinoasele au reprezentat majoritatea masei lemnoase recoltate în regiunile de dezvoltare Centru (58,6%), Nord-Est (54,5%), şi Sud-Est (29,5%), stejarul în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (40%) şi fagul în regiunile de dezvoltare Vest (45%), Sud-Muntenia (29,4%), Sud-Vest-Oltenia (36,5%) şi Nord-Vest (36,2%).

La nivel de judeţe, în anul 2021, cea mai mare cantitate de masă lemnoasă s-a recoltat în judeţul Suceava (10,6%), urmat de Harghita (8,8%), Neamţ (6%) şi Bacău (5,6%), iar cele mai mici cantităţi s-au recoltat în judeţul Giurgiu (aproximativ 0,6%), Olt, Ialomiţa şi Brăila (aproximativ 0,4%), Teleorman, Ilfov, Constanţa şi Galaţi (0,3%).

Acţiunile de recoltare a arborilor din pădure, în vederea valorificării lemnului şi pentru asigurarea condiţiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfăşurat prin executarea de tăieri. În anul 2021, s-au efectuat tăieri de conservare pe 54,9% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în codru pe 42,4%, tăieri de regenerare în crâng pe 2,4% şi tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,3%.

Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tăieri rase (5,6% din suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective să fie reîmpădurite sau utilizate în alte scopuri silvice, subliniază INS.

Sursa: agerpres.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Avertismentul unui medic: „Consumul de iod preventiv, în cantități mari, poate duce la probleme”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Avertismentul unui medic: „Consumul de iod preventiv, în cantități mari, poate duce la probleme”

În contextul freneziei iscată de pastilele de iod, medicul Mihai Dragutescu a dat mai multe explicații despre modul în care funcționează acestea.

„Este evident că orice lucru care trezește suspiciuni, în România se dezbate pentru că românul nu are încredere în autorități. În legătură cu prezența pastilelor cu iod și administrarea lor, acesta este un subiect care ar trebui dezbătut de adevărații specialiști. Iodul din norul toxic este unul dintre elementele care circulă cel mai mult și atunci singurul tratament pe care îl ai este să înghiți niște iod care să îți blocheze necesarul de iod în tiroidă, evitând astfel un cancer de tiroidă.

Acesta este mecanismul. Dar mulți dintre ei nu știu despre ce este vorba. Acest iod pe care îl înghit copiii sau tinerii până în 40 de ani, poate să blocheze tiroida, iar asta înseamnă că iodul radioactiv cu care te-ai întâlni ipotetic în aerul atmosferic, nu mai are unde să se ducă, adică nu îl mai atragi. Pe de altă parte, consumul de iod preventiv, în cantități mari, poate duce la probleme”, a precizat acesta.
Întrebat de ce s-a făcut atâta tevatură la nivel de spitale, medici de familie și Ministerul Sănătății, acesta a spus că:

Elit - Gustul Desăvârșit

„Probabil pentru că acest lucru spus la televizor a speriat oarecum populația care dă năvală la medicul de familie, medicul de familie își ocupă timpul cu eliberat de rețete pentru niște pastile cu iod și îi aglomerează programul.

Dar cred că și lucrul acesta va dura o perioadă limitată, o săptămână – două. Deci, cred că va fi o problemă pe termen scurt. Eu cred că aceste pastile ar fi trebuit eliberate pur și simplu chiar prin intermediul școlilor sau al medicului de familie, fără programări și alte lucruri de genul acesta”, conform psnews.ro

Sursa: bugetul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cornul și laptele: Câți bani a alocat Guvernul către Programul pentru şcoli al României

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Cornul și laptele: Câți bani a alocat Guvernul către Programul pentru şcoli al României

Executivul de la București a adoptat în ședinţa de Guvern din 10 august 2022, Hotărârea privind stabilirea bugetului pentru implementarea Programului pentru şcoli al României în perioada 2017-2023 pentru anul şcolar 2022-2023.

Ministrul Petre Daea a afirmat că Programul pentru şcoli al României este menit să creeze obiceiuri alimentare sănătoase şi să încurajeze creşterea consumului de produse locale în rândul copiilor. Acesta este construit în jurul a două componente: distribuţia de fructe, legume proaspete, lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf, produse de panificaţie, precum şi aplicarea unor măsuri educative aferente, cum ar fi vizite la ferme pomicole/legumicole, ferme de producere a laptelui, staţiuni de cercetare, expoziţii, târguri; concursuri tematice, degustarea, organizarea de activităţi de grădinărit la nivelul şcolii; zile tematice dedicate consumului de fructe, legume, lapte şi produse lactate, utilizare de materiale didactice/educative).

Distribuţia săptămânală cuprinde două porţii de fructe şi/sau legume, două porţii de lapte, o porţie de produse lactate şi cinci porţii de produse de panificaţie, repartizate după cum urmează: porţia de fructe şi/sau legume va fi însoţită de covrigi simpli şi/sau biscuiţi uscaţi, iar porţia de lapte şi cea de produse lactate va fi însoţită de corn sau baton.

Elit - Gustul Desăvârșit

Bugetul alocat implementării Programului pentru şcoli al României în anul şcolar 2022-2023, în valoare de 562.850.883 lei, echivalentul a 113.730.224,89 euro, destinat unui număr de 1.885.225 copii din România. În acest an, printre beneficiarii Programului se va regăsi şi un număr de 2.648 copii din Ucraina. Fondurile provin din tr-un ajutor financiar din partea Uniunii – 85.896.139 lei (17.356.262 euro) şi un ajutor financiar naţional de 476.954.744 lei lei (96.373.963 euro).

Suma de 562.850.883 lei se va utiliza după cum urmează: 862.755 lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 37.757.460 lei pentru derularea măsurilor educative aferente; 768.422 lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 37.757.460 lei pentru derularea măsurilor educative aferente; 382.849 lei pentru acordarea gratuită de produse de panificaţie, exclusiv de la bugetul de stat; 321.936,61 lei, pentru evaluarea programului.

Potrivit reglementărilor europene, până în luna martie 2023, România va transmite CE un raport de evaluare al programului derulat pentru perioada 2017-2022.

Sursa: zf.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea