Val de confuzie după măsurarea temperaturii la intrarea în magazine, birouri şi instituţii: De ce arată cifre aiuritoare termometrele cu infraroşu

Un val de confuzie a fost creat de măsurarea controlului epidemiologic impus la intrarea în magazine, birouri şi instituţii, prin măsurarea temperaturii cu termometre cu infraroşu, în contextul în care oamenii reclamă afişarea unei temperaturi de 32-34 grade C. Experţii spun însă că aceste aparate sunt calibrate să detecteze febra, şi nu temperatura normală a corpului uman, reacţionând la temperaturi peste 37,3 grade Celsius.

De la începutul stării de alertă, românii reclamă faptul că temperaturile afişate în urma controlului epidemiologic făcut la intrarea în instituţii sau magazine nu reprezintă o valoare nici măcar apropiată a temperaturii normale a corpului uman. „Mi-a luat temperatura zilele trecute când am intrat la serviciu, era de 32 de grade. M-am întrebat dacă sunt o reptilă sau ceva asemănător”, povesteşte o doamnă din Bucureşti despre modul în care a funcţionat controlul epidemiologic la intrarea în sediul companiei unde lucrează.

ELIT

Acelaşi scepticism cu privire la acurateţea acestor termometre cu infraroşu l-a descris şi o tânără din Capitală: „În prima zi, termometrul se stricase, aşa că ne-au lăsat să intrăm fără să ne mai măsoare temperatura. A doua zi mi-a zis că am 34 de grade. În ziua următoare, mi-a zis că am 32 de grade, apoi a mai măsurat o dată şi aveam 34 de grade, abia la a treia măsurătoare a arătat 36,3 grade şi am avut voie să intru”, mărturiseşte aceasta.

„Şi la noi la serviciu se face acest control epidemiologic, mai ales că este vorba de o instituţie de sănătate. Zilele trecute, când am întrebat ce temperatură am, mi-a zis că 34 de grade, şi am întrebat dacă e normal. Mi s-a spus că da, că lasă şi persoane care au peste 37 de grade, că variază foarte multe valorile arătate, că zilele trecute când a fost mai rece arăta numai temperaturi de 32, 33 de grade Celsius, şi că, acum, când se va încălzi, vor fi valori mult mai mari de 37 de grade, dar că ele sunt normale”, relatează un cadru medical.

Neîncrederea în aceste aparate nu este justificată

Această experienţă, împărtăşită de un număr ridicat de persoane, a condus la un val de scepticism cu privire la eficienţa acestui control epidemiologic, în contextul în care cel mai adesea această sarcină pare să fi căzut în slujba paznicilor de la intrarea în instituţii, care poate nu întotdeauna folosesc corect aceste termometre. Însă, oficialii din Ministerul Sănătăţii susţin că aceste aparate sunt precise, nu atât în determinarea corectă a temperaturii corpului, ci a stărilor febrile, şi că, în actualul context epidemiologic, ele reprezintă o măsură extrem de eficientă.

„Vorbim de un triaj epidemiologic, fiecare instituţie trebuie să-şi facă acest minim triaj epidemiologic ce funcţionează prin identificarea persoanelor cu temperaturi sub 37,3 grade C, temperatura recomandată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Cei care cumpără aceste termometre, agenţii economici, trebuie să aibă toate instrucţiunile şi acele autentificări ale CE atât metodologice, cât şi ca funcţionare. Este un minim triaj epidemiologic care se poate face.

E normal să ofere această marjă atunci când vorbim de persoane care nu au febră. Depinde şi de moment, depinde şi de prezenţa într-un anumit curent de aer, sunt mai mulţi factori ce pot influenţa. Cert este că aceste aparate reacţionează la temperaturi peste 37,3 grade. Nu există niciun motiv să ne îngrijorăm că el ne arată o valoare de 32 de grade, să zicem. Vorbim de un termometru digital pe care oricare dintre noi îl putem folosi singuri acasă”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii.

„Există o explicaţie simplă pentru acest fenomen. Termometrele cu infraroşu se bazează pe schimbarea reflectabilităţii, sau felul în care se răsfrânge unda infraroşie în momentul în care interferează cu radiaţia infraroşie pe care o emite corpul uman. Ele emit un fascicol care se reflectă de tegument şi care interferează cu radiaţia infraroşie pe care oricum o eliberează corpul uman şi pe care noi o numim căldură. Ea dă o valoare, funcţia de interferenţă are un prag inferior de sensibilitate a senzorului, dacă nu ai suficientă interferenţă se întoarce foarte puţin pentru că oricum o parte din radiaţia infraroşie emisă de fascicolul vieţii este absorbită de tegument. E fizică de bun-simţ.

Drept urmare, aceste termometre sunt calibrate să detecteze febra, şi nu temperatura normală. La fel cum un etilotest are un prag de sensibilitate de concentraţie în alcool, unele sunt la 0,03, altele la 0,05, dar sunt făcute să detecteze concentraţii de alcool pe prag. La fel, termometrele de distanţă sunt făcute să detecteze temperaturi peste prag. De aceea, dacă dai trei citiri la o persoană care e normotermică, nu o să fie previzibil. Practic, aceste termometre trebuie folosite nu în sensul de a măsura temperatura corpului, ci dacă o persoană a trecut sau a picat acest test de termometrizare. Standardul pentru măsurarea temperaturii este termometrul de contact. Acum folosim această tehnologie de compromis pentru că este de durată scurtă, poate fi administrat şi de către o persoană care nu are studii medicale, şi este un compromis necesar când ai de făcut măsurători unui număr foarte mare de oameni.

Aşa, în 3 secunde, vedem dacă o persoană a trecut sau a picat acest test. Pe nimeni nu interesează valorile sub acest prag, chiar dacă cineva face caterincă pe net că are 32 de grade, şi asta ar însemna că e mort. Ele nu sunt gândite tehnologic să fie calibrate la nimic altceva decât la sindromul febril. Unele sunt calibrate la 37,3 grade C, altele la 37,5 grade C. De aceea, acesta este şi pragul impus de autorităţi, pentru că este pragul de detecţie prevăzut de manufacturieri”, a explicat psihiatrul Gabriel Diaconu.

În opinia medicului, aceste aparate sunt eficiente în detectarea stărilor febrile, ce apar de la temperaturi de 38 de grade Celsius.

„Măsurarea temperaturii cu aceste termometre are o valoare epidemiologică cât se poate de clară, în condiţiile în care vrei să evaluezi rapid, consistent, cu un mijloc non-invaziv, temperatura unei populaţii oarecare de oameni în condiţiile în care ştim că în COVID nu faci subfebrilitate, ci sindrom febril. Sindrom febril înseamnă temperaturi peste 38 de grade, temperatură la care aceste termometre ne dau o citire fidelă. La temperatură normală a corpului este peste tot. La temperaturi peste 37 de grade, vorbim de subfebrilitate, un sindrom clinic ce poate să apară în tuberculoză, la ovulaţie, în sindroame imunodepresive, la infecţii de oportunitate cu germeni atenuaţi, ca reacţie post-vaccinală, poate să apară pur şi simplu când persoana este expusă la soare”, a mai spus acesta.

Un triaj epidemiologic este necesar

Specialiştii epidemiologi susţin că triajul prin detectarea persoanelor ce au o stare febrilă este unul necesar în a micşora riscurile apariţiei unor focare şi, în fapt, recomandă ca fiecare dintre noi să-şi ia temperatura singur acasă. „E adevărat că un termometru digital nu este la fel de precis ca un termometru de contact cu mercur, însă ideea fundamentală este că acest termometru reprezintă un filtru, nu se obţine niciun certificat pe baza lui. Şi dacă ar da rateuri în unele situaţii, vorbim cel mult de situaţii punctuale, până la urmă acest tip de filtre şi-au dovedit eficienţa. Până la urmă, şi dacă cineva ar avea febră, asta nu înseamnă neapărat că are COVID-19, ci doar că nu intri împreună cu alţi oameni şi facem astfel un triaj. Este doar o măsură de precauţie”, a specificat şi doctorul Adrian Marinescu, medic în cadrul Institutului „Matei Balş” din Capitală.

Potrivit experţilor, măsura rămâne importantă pentru că, chiar dacă există cazuri asimptomatice, febra este cel mai comun simptom al infecţiei cu virusul SARS-CoV-2. „Chiar dacă avem categoria pacienţilor asimptomatici, măsurarea temperaturii este o măsură utilă pentru cei vizaţi de un asemenea triaj, cei care nu-şi evaluează singuri simptomatologia. Adică cei care sunt bolnavi şi merg la serviciu, cei care sunt bolnavi şi nu ţin cont de starea lor de sănătate şi nu se autoevaluează singuri vizavi de ce simptome au. Triajul vizează întreaga masă a populaţiei care nu întotdeauna este atentă cu ea”, este de părere dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, managerul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta” din Bucureşti.

Iar în actualul context epidemiologic, şeful DSU, Raed Arafat, este de părere că noi ar trebui să ne obişnuim cu existenţa acestui triaj epidemiologic. „Eu cred că trebuie să ne obişnuim cu acest lucru, adică îţi ia temperatura de la distanţă, nu te atinge, nu face nimic, doar că-ţi ia temperatura. Dacă se afişează o temperatură peste 37,3, da, nu ţi se permite să intri, înseamnă că trebuie să consulţi un medic. Este normal în faza asta. De ce? Pentru că dacă intri acolo, nu ştii dacă eşti bolnav, nu ştii acest lucru sau, în cunoştinţă de cauză, intri cu febră înăuntru, în magazin, pui în pericol viaţa altora. Această măsură este una foarte normală”, a spus acesta.

Sursa: adevarul.ro

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...