Vaccinul și doza booster anti-COVID continuă să aibă o eficiență forte ridicată împotriva formelor grave de infectare cu Omicron. STUDIU

Formele severe ale virusului au fost contracarete într-un mod satisfăcător în timpul valului provocat de varianta Omicron, arată un studiu al cercetătorilor americani. Vaccinurile și dozele booster împotriva COVID-19 au continuat să aibă o eficacitate foarte mare în cazurile severe de boală.

Studiul a fost efectuat în perioada 26 august 2021 – 5 ianuarie 2022, când Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii a analizat datele a peste 300.000 de pacienţi care s-au prezentat la urgenţă sau au fost spitalizaţi în 10 state.

În perioada în care varianta Delta a fost dominantă, eficacitatea vaccinului în cazul spitalizărilor a fost de 90% între 14 şi 179 de zile după a doua doză de vaccin. Acesta a scăzut la 81% după mai mult de 180 de zile după a doua doză şi a crescut la 94% la 14 sau mai multe zile după a treia.

Odată ce Omicron a devenit dominantă, eficacitatea vaccinului împotriva spitalizărilor între 14 şi 179 de zile după a doua doză a fost estimată la 81%; a fost de 57% după mai mult de 180 de zile după a doua doză şi de 90% la 14 zile sau mai mult după a treia.

Un al doilea studiu, bazat pe date din 25 de state şi jurisdicţii locale din SUA, arată că eficacitatea vaccinului împotriva infecţiilor a crescut de la 93%, înainte de Delta, la aproximativ 80% odată ce Delta a devenit dominantă; dar protecţia în cazul deceselor a rămas stabilă – şi ridicată – la 94%.

Eficacitatea împotriva infecţiilor a scăzut la 68% cu Omicron. Autorii nu au putut determina o estimare a protecţiei vaccinului împotriva decesului în timpul Omicron din cauza întârzierii în înregistrarea informaţiilor, dar oamenii de ştiinţă se aşteaptă pe scară largă ca aceasta să rămână foarte ridicată.

Studiul arată, de asemenea, că, în timp ce decesele în rândul persoanelor complet vaccinate au crescut semnificativ în timpul valului Delta (mai mult de 20.000 de persoane între iulie şi noiembrie), probabilitatea ca persoanele nevaccinate să moară a fost de 16 ori mai mare.

Protecţia a fost şi mai mare pentru persoanele care au primit doza booster. Între octombrie şi noiembrie, riscul ca persoanele nevaccinate să moară a fost 50 de ori mai mare decât în cazul persoanelor vaccinate care au primit doza booster.

Ce se va întâmpla cu tichetele tipărite pe hârtie de la 1 februarie, după trecerea exclusiv în format electronic

Guvernul a emis Ordonanța de Urgență 130/2021, la finalul anului trecut, care reglementează termenul până la care se mai pot folosi tichetele tipărite pe hârtie, iar de la 1 februarie vor fi emise exclusiv în format electronic.

”Tichetele de masă, tichetele de creșă, tichetele culturale și, respectiv, tichetele cadou emise pe suport hârtie potrivit Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 31 ianuarie 2022 sunt și rămân valabile până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea”, se spune în ordonanță.

Unitățile emitente prevăzute rămân responsabile pentru respectarea obligațiilor asumate prin contractele încheiate, în condițiile legii, cu operatorii economici care acceptă bilete de valoare, precum și cu angajatorii.

Începând cu data de 1 februarie 2022, autorizațiile de funcționare ca unități emitente de bilete de valoare pe suport hârtie, acordate de Ministerul Finanțelor potrivit legii, își pierd valabilitatea, se spune în ordonanță.

Cu toate acestea, tichetele în format tipărit se vor putea folosi și după data de 1 februarie, deoarece, așa cum stabilește OUG 130/2021, “tichetele de masă, tichetele de creșă, tichetele culturale și, respectiv, tichetele cadou emise pe suport hârtie (…) până la data de 31 ianuarie 2022 sunt și rămân valabile până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea”.

Deci cei care vor mai avea tichete pe suport de hârtie și după data de 1 februarie le vor putea utiliza până la expirarea termenului înscris pe ele chiar dacă de la acea dată se vor emite vouchere numai pe suport electronic.

Ordonanța 130/2021 mai aduce o schimbare și anume în privința acordării de voucherelor cadou. Acestea se vor putea acorda numai angajaților proprii și nu se vor mai putea da “altor categorii de beneficiari, pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promvoarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă și publicitate”.

Firmele care nu respectă noile reguli vor risca amenzi de de până la 35.700 de lei.

24 ianuarie: Mica Unire şi ziua lui Badea Cârţan, un dac coborât de pe Columnă, zi cu dublă semnificație

Într-o astfel de zi şi lună, însă din anul 1849, se năştea, în sătucul Cârţişoara, de sub streaşina Munţilor Făgăraş, cel care îşi va împrumuta numele de la aşezarea sa natală.

Tot într-o astfel de zi, dar cu zece ani mai târziu, avea să fie oficializată Unirea Principatelor Române sau Unirea cea Mică, sub sceptrul Principelui- Domnitor Alexandru Ioan Cuza. Eveniment istoric onorat, de acum încolo, ca Sărbătoare Naţională. Se împlinea, atunci, vrerea muntenilor şi moldovenilor de a se uni într-un singur stat. Lipsea, însă, Transilvania din acel stat al tuturor românilor.

Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

Acesta era şi visul mărturisit de-a lungul întregii sale vieţi de către Gheorghe Cârţan, fiu de plugar, fără pământ şi fără carte, devenit legendă vie. Dovadă stau chiar cuvintele scrise pe crucea mormântului său din cimitirul oraşului Sinaia: ”Aici doarme Badea Gheorghe Cârţan, visând la întregirea neamului”. Deziderat ce se va înfăptui abia la 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia, după mai bine de şapte ani de la trecerea sa la cele veşnice, la 7 august 1911.

Cărţile cărate de el în desagii grei ajungeau, pe ascuns, în casele copiilor ţăranilor români ardeleni, iobagi şi slugi pe moşiile grofilor şi nemeşilor unguri, maghiari, secui, ca şi ale baronilor saşi. În toamna anului 1896, el va porni, pe jos, către Roma, capitala Italiei, pentru a aşeza pe soclul Columnei Împăratului Traian un pumn de ţărână şi de grâu românesc, în semn de cinstire a eroilor căzuţi în războaiele daco-romane.

După 45 de zile de drumeţie a ajuns la marginea oraşului etern l-a salutat cu: „Bine te-am găsit, maică Romă”. A pătruns în Roma prin Via Compana a trecut pe lângă Terme, ruinele Coliseului, bazilica Maxentiu şi Palatinul, Forul Roman  şi…deodată – Columna.„- No că asta este! ”. Aici, obosit şi cu ochi înlăcrimaţi, ciobanul din Cârţişoara s-a învârtit în jurul stâlpului uriaş până când a citit toată istoria de pe el. Şi-abia apoi şi-a adus aminte că avea o misie, că nu venise cu mâna goală la Maica Roma.

Citește și: Marea Unire de la 1918, pagina sublimă a istoriei românești

Din desaga lui din lână vârstată, mirosind a mămăligă şi caş, a scos un săculeţ cu pământ luat din grădina casei din Cârţişoara şi l-a vărsat la piciorul Columnei. Apoi, dintr-o năframă legată cu nod a scos şi un pumn de boabe de grâu, pe care le-a semănat în ţărână. Şi fiindcă venise noaptea şi datoria era împlinită, s-a întins pe cojocul lui ciobănesc, visând, pe aripi de somn, că intrase şi el în mulţimea de pe Columnă, printre dealurile săpate în piatră, pe sub pădurile dese, păşind pe un drum care nu mai urca spre vârful coloanei, ci spre munţii lui de acasă. Sus, pe cer, Cloşca cu pui şi Ursa Mare dovedeau că ajunsese în Cărţişoara, pe malul Balei, împreună cu tot neamul său.

Când s-a trezit a doua zi, dimineaţa, în jurul lui erau strânşi o mulţime de gură-cască: poliţişti, pompieri, măturători, precupeţe… Presa din Roma a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.

Citește și: Unirea cea mică de la 1859, un prim pas spre Marea Unire de la 1918

În 1903,Badea Cârţan e arestat de autorităţile maghiare, iar marele lui depozit de carte, cu sediul în mai multe locuri, confiscat. Inventarul era uluitor: 76.621 de volume s-au aflat numai în podul casei lui din Cârtişoara.

Era un înţelept fără astâmpăr, voia să ştie, să cunoască. Îl interesa mai ales începutul neamului şi al tuturor lucrurilor, obârşia lor, rădăcina istorică dătătoare de nobleţe şi demnitate.

În primăvară anului 1911, Gheorghe Cârţan este surprins de o avalanşă pe crestele munţilor, cu desagii încărcaţi de cărţi în spinare. Vreo două zile s-a chinuit până a putut să iasă de-acolo. A rămas bolnav şi slăbit mult după acea întâmplare. N-a mai avut putere să ajungă acasa şi a fost adăpostit de familia Lahovary, la Sinaia.

Citește și:  Moș Ion Roată și Unirea

Simţindu-şi sfârşitul, le-a cerut celor care-l îngrijeau să-l îngroape acolo, în pământul liber al ţării, unde să poata aştepta împlinirea visului de-o viaţă – întregirea neamului românesc. În august 1911 a murit, fiind înmormântat la Sinaia.

La căpătâiul său stă scris: ,,Aici doarme Badea Cârţan, visînd la întregirea neamului său”. „ Mama trăieşte, tata e mort de trei ani, însurat n-am fost. 17 ani am fost cioban, am păzit pe Bărăgan câte 3-4 sate de oi. În  ’77 mă uitam cum se bat românii pe malurile Dunării. Acolo, pe câmpurile Bărăganului, am citit „Istoria românilor” şi alte cărţi. În  ’78, am venit acasă, am tras sorţ şi am jurat. Am cătanit în Bosnia. În ’81, m-am liberat. Era tocmai conferinţă la Sibiu, că se luase iară pricină între români şi unguri.

Citește și: Reformele lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859

Până în ’93 am stat pe-aci, pe la noi, apoi iar m-am dus în ţară. Vine ’94, şi cu el, Memorandul. Eu urmăream din doască în doască daravelile şi eram necăjit că, ziceau ei întruna, suntem neam rău de oameni noi, românii. Ceteam eu, nu-i vorbă, multe bune şi frumoase, da nu le prea credeam. Îs eu aşa, un fel de Toma. De-aceea mi-am zis: „Tu trebuie să te duci la Roma, să vezi: ai tu tată, ai tu mamă?”. Si-apoi am văzut, dragii mei… De trei ori am fost la Maica Roma. Ultima oară, eu am dus coroana de bronz până la Columnă şi mergeam în fruntea tuturor, aşa îmbrăcat de cioban, cu hainele mele. Mi-au cumpărat un costum, da le-am spus să nu cheltuiască, că şi-aşa nu umblu cu sărăcii de acelea nemţăşti. La Bucureşti am fost de peste o sută şaptezeci de ori. Bucureştiul şi Roma ar trebui să le vadă tot românul, că dacă nu ştie de Moşu-său şi de Tată-său, zici de el că-i orfan.” (Fragment din  interviul pe care Badea Cârţan l-a dat cu câţiva ani înainte de moarte, revistei „Poporul român”).

Sursa: romaniaistorica.ro, ziaristionline.ro