Unde se mai exploateză aur aluvionar în Alba: Care sunt zonele și ce firme dețin licențe eliberate de ANRM
La acest moment, în România, sunt în vigoare 15 licenţe de exploatare a zăcăminelor de aur şi argint. Nouă dintre acestea se referă la exploatarea aurului aluvionar, iar şase se referă al expoatarea clasică a minereurilor auro-argentifere.
Şapte firme din Alba şi Hunedoara deţin licenţe de exploatare a aurului aluvionar în Munţii Apuseni şi în zona de vărsare a râului Arieş în Mureş eliberate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).
După închiderea exploatărilor miniere care scoteau aurul prin metodele clasice, afacerea aurului aluvionar a cunoscut o oarecare dezvoltare în ultimii ani. În Alba, în zona Munţilor Apuseni, s-au acordat licenţe de exploatare pentru perimetre de pe văile Abrudel şi Almaş, respectiv râul Arieş.
Licenţele au fost acordate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Firmele care exploatează aur aluvionar în România (perimetrul şi societatea care a primit licenţă): Abrud Amonte – Seby&Melek SRL Ampoiţa; Furduieşti – Gold of the Valleyes SRL Abrud; Noşlac 2020 – Rapid Agregate SRL Lunca Mureşului; Gura Arieşului Terasă – Rapid Agregate SRL Lunca Mureşului; Berc Uioara de Sus – Bellavi SRL Ocna Mureş; Almaş Nădăştie Gold – Green Dacia Resurces SRL Orăştie; Copand Iaz – Noşlac Agregate SRL Ciugud; Abrud Amonte – Gold of the Valleyes SRL Abrud; Brad – Vasmar Top SRL Brad.
Activitatea de extracţie a aurului aluvionar din perimetrul de exploatare constă în separarea gravitaţională a aurului, împreună cu metalele grele, din aluviunile nisipoase din albia minoră a văii. Modul de lucru constă în prelevarea aluviunilor din albie prin intermediul şaitrocului sau a unei drage mobile cu acţionare electrică prin aspiraţie.
Concret, extracţia aurului aluvionar consta din următoarele faze: extragerea nisipului aluvionar; sortarea gravitaţională a acestuia pe şaitroc, cu selectarea fragmentelor de aur liber şi a metalelor grele; recuperarea mineralelor grele şi a aurului liber; depunerea nisipului sortat gravitaţional aproximativ în aceleaşi zone de unde a fost prelevat.
Studiu despre cantitatea de aur din râul Arieş
După 1990, la nivel naţional a fost desfăşurat un program de probare a aluviunilor râurilor în zonele cu balastiere. S-au reconfirmat rezultatele obţinute de geologi, înainte de 1989, potrivit cărora aurul este prezent în aluviunile râurilor ale căror afluenţi drenează zone cu mineralizaţii aurifere cunoscute, exploatate sau nu.
Potrivit unui studiu publicat în anul 2010, conţinutul de aur în diferitele fracţii granulometrice extrase din aluviunile râurilor din România are o variaţie de 0,10 – 0,43 grame/tonă. În râul Arieş, rezultatele studiului indică următoarele concentraţii: fracţia de până la 1 mm – între 0,26 şi 0,43 grame/tonă; fracţia de până la 3 mm – 0,28 grame/tonă; fracţia de până la 7 mm – 0,15 grame/tonă.
Activitatea de extracţie a aurului aluvionar din perimetrul de exploatare constă în separarea gravitaţională a aurului, împreună cu metalele grele, din aluviunile nisipoase din albia minoră a văilor sau râurilor. Modul de lucru constă în prelevarea aluviunilor din albie prin intermediul şaitrocului sau a unei drage mobile cu acţionare electrică prin aspiraţie, respectiv separarea gravitaţională a aurului împreună cu metalele grele.
Activitatea de extracţie a aurului aluvionar constă din următoarele faze: extragerea nisipului aluvionar; sortarea gravitaţională a acestuia pe saitroc, cu selectarea fragmentelor de aur liber şi a metalelor grele; recuperarea mineralelor grele şi a aurului liber; depunerea nisipului sortat gravitaţional aproximativ în aceleaşi zone de unde a fost prelevat.
Patru licenţe pentru perimetre clasice
În Munţii Apuseni, în judeţele Alba şi Hunedoara, respectiv în Maramureş sunt în vigoare patru licenţe de exploatare a minereurilor auro-argentifere prin metodele clasice: Baia de Arieş – Compania Naţională Minvest Deva; Roşia Montană – Roşia Montană Gold Corporation; Băiţa Bihor – Băiţa SA Ştei; Săsar Maramureş – Compania Naţională Remin SA; Rovina Hunedoara – Samax Romania SRL; Certej Hunedoara – Deva Gold SA.
Niciuna dintre aceste licenţe nu stă, deocamdată, la baza unei activităţi de exploatare. Proiectul Valea Rovinei este situat în judeţul Hunedoara şi constă în trei zăcăminte, cuprinse pe o suprafaţă de peste 27 de kilometri pătraţi – Rovina la nord, Colnic Central şi zăcământul Ciresata la sud.
Potrivit unui studiu de fezabilitate finalizat recent, producţia medie anuală vizată este echivalentă cu 146.000 uncii în primii 10 ani de exploatare – 106.000 de uncii de aur (trei tone) şi 19 milioane de livre de cupru anual (8,6 tone). Capitalul total iniţial al investiţiei este estimat la 399 milioane dolari, iar valoarea actuală netă înainte de impozitare – 447 milioane dolari.
Proiectul privat de exploatare de la Roşia Montană nu mai este de actualitate, fiind blocat încă din 2013, după ce autorităţile nu au eliberat avizele necesare demarării activităţii. În 2019, RMGC a obţinut prelungirea licenţei de exploatare cu cinci ani. Proiectul face obiectul unui proces derulat la Tribunalul Băncii Mondiale, unde, acţionarul majoritar al RMGC (Gabriel Resources) solicită Statului Român daune în valoare de 5,7 miliarde de dolari.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI

Știri recente din categoria Ştirea zilei
VIDEO | Elevii din Alba, protest în Piața Cetății din Alba Iulia, față de tăierea burselor școlare: ”Vocea elevilor trebuie și ascultată, nu doar auzită”
Elevii din Alba, protest în Piața Cetății din Alba Iulia, față de tăierea burselor școlare: ”Vocea elevilor trebuie și ascultată, nu doar auzită” Aproximativ 20 de tineri din Alba s-au strâns joi după-masa, în 3 iulie 2025, în Piața Cetății din Alba Iulia, pentru a protesta pașnic față de decizia de tăiere a burselor școlare. […]
Bărbatul din Cugir, judecat pentru 11 infracțiuni de viol și agresiune sexuală, condamnat la aproape 30 de ani de închisoare. Victimele, șase fete minore, printre care și fiica sa
Bărbatul din Cugir, judecat pentru 11 infracțiuni de viol și agresiune sexuală, condamnat la aproape 30 de ani de închisoare. Victimele, șase fete minore, printre care și fiica sa Bărbatul din Cugir, judecat pentru 11 infracțiuni de viol și agresiune sexuală, a fost condamnat la 29 de ani și 4 luni de închisoare. Victimele sale […]
FOTO | În timp ce la Sibiu se construiește pe fonduri „Gusterland”,o zonă de agrement pe 33 de hectare de pârloagă, la Alba Iulia nu există nici măcar un ștrand. Va avea instalație de sanie și bob, tiroliană, turn de aventură, pârtie de schi și tubing
În timp ce la Sibiu se construiește pe fonduri „Gusterland”,o zonă de agrement pe 33 de hectare de pârloagă, la Alba Iulia nu există nici măcar un ștrand. Va avea instalație de sanie și bob, tiroliană, turn de aventură, pârtie de schi și tubing La Sibiu va fi construit până în anul 2028 o zonă […]