Unde au fost traşi pe roată Horea şi Cloşca

Obişnuit să nu jignesc oficialităţi legislative, convins că aveţi o largă respiraţie intelectuală, benefică pentru susţinerea şi dezvoltarea unor proiecte, dintre care unele referitoare la reamenajarea Cetăţii Alba Carolina, sunt uimit, totuşi, că de doi ani de zile o parte a societăţii civile, membri ai unor fundaţii istorice, culturale, ne-am adresat Primăriei cu marea rugăminte de-a corecta un eveniment legat de tragerea pe roată a capilor revoluţiei de la 1784 – 1785 şi n-am reuşit să facem paşi spre rezolvarea lui. Ne miră faptul că unii istorici, muzeografi, cercetători nu s-au antrenat în elucidarea aspectelor multiple a tragerii pe roată a lui Horea şi Cloşca care, nu este conformă cu locul actual consemnat de existenţa monumentului de pe Dealul Furcilor. Marele memorialist Rubin Patiţia, moţul luminat de la Câmpeni, în însemnările sale descrie cu lux de amănunte acea tragere pe roată dictată de anomaliile unui hidos imperiu, întâmplată nu pe Dealul Furcilor, pe care-l cunoaştem astăzi, ci pe platoul de deasupra viilor de lângă „Porţelanul” numit Cornul Podeiului. Aceste însemnări stabilesc cu exactitate locul acela, împrejurările, atmosfera. Aşa stând lucrurile Fundaţia „Alba Iulia, 1 Decembrie 1918”, a întreprins de şase ani încoace demersuri în sensul îndreptării acestui eveniment, a punerii sale pe pilonii adevărului istoric, ţinând o legătură strânsă cu Primăria, cu primarul, viceprimarii, consilierii, ajungându-se la punerea unei cruci de lemn confecţionată şi plătită de admirabilul economist Ion Străjan, director al publicaţiei „Dacoromania”, care a fost sfinţită, evocându-se starea de fapt a zilei tragerii pe roată, în prezenţa unor dascăli, elevi, preoţi, scriitori, profesori etc. N-au trecut decât câteva săptămâni şi fundaţiei noastre i s-a deschis un proces jenant de către aşa-zisul proprietar al pământului pe care lumina amintirea martirilor o cruce sfinţită. Am fost chemaţi la poliţie, ni s-a pus în vedere că e proprietate privată (era vorba de câţiva metri de pământ nisipos, nefolosit niciodată!) că trebuie să…. Şi finalul s-a produs: Crucea a dispărut, smulsă de pe Dealul „Cornul Podeiului”, aruncată undeva! Un gest impardonabil din partea unor oameni cu scaun la cap. Demersurile pentru îndreptarea lucrurilor au curs spre aceeaşi Primărie, având o hartă a locului realizată înainte de 1989. Dar nu am reuşit nici până azi să rezolvăm această problemă. Aşadar, domnule primar, domnilor viceprimari, stimaţi consilieri, este momentul să punem punctul pe „i”, să profităm de renovarea Cetăţii, şi să facem un culoar spre „Cornul Podeiului”, pe care să îndrumăm turiştii, să-i obişnuim cu locul adevărat al supliciului. Firma ce patronează restaurarea Cetăţii Alba Carolina trebuie să-şi intre în aceste atribuţii morale, geografice, istorice, având specialişti inimoşi. E necesară o decizie de cumpărare, sau schimb la terenuri, ca să amenajăm un loc ce va confirma că acolo s-a întâmplat tragerea pe roată. Iată pentru ce, domnule Hava, acum la împlinirea a 227 ani de la revoluţia lui Horea, Cloşca şi Crişan, vă rog să vă ambiţionaţi cu întreg colectivul renovator şi să faceţi din Cornul Podeiului un moment al adevărului: de îndreptare a unor fapte legate de Alba Iulia, dând acelui loc respiraţia adecvată, normală, corectă. Ce ziceţi? Nu mai putem amâna adevărul. El face parte din „mândria naţională” Să nu ne temem de el! Gândiţi-vă cât sânge aşteaptă răzbunare, câtă bucurie pe oprimatorii poporului român, ce astăzi se manifestă deschis împotriva propriei noastre biografii. Domnule Hava, vă rog, curaj!! Suntem pe aceeaşi baricadă a promovării patrimoniului naţional!
Ion MĂRGINEANU

ELIT

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

1 comentariu

Mihai 4 februarie 2011 at 9:26

Domnule Margineanu, e bine ca dvs si prietenii dumneavoastra aveti astfel de preocupari, dar trebuie sa intelegeti ca anumite lucruri nu se pot realiza. Aveti pretentia acum sa facem o telegondola pana acolo la portelanu, pentru vizitarea adevaratului loc al supliciului? Eu cred ca si in alte locuri ale lumii se obisnuieste sa se amenajeze simbolic un loc ce in amntirea unui moment istoric chiar daca evenimentul respectiv nu s-a consumat chiar acolo. Eu cred ca amplasarea locului supliciului pe ravelinul Sf Francisc de Paola nu este deplasata deoarece Cetatea are o foarte stransa legatura cu rascoala din 1785.

Comentariile sunt oprite