Guvernul este preocupat de creșterea natalității. Premierul Ciucă: „Este răspunderea noastră să venim cu soluţii”

În cursul zilei de marți, 22 noiembrie, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că Guvernul este preocupat de creșterea natalității și caută soluții în acest sens. Asigură, totodată, că există resurse financiare pentru implementarea unor programe.

Şeful Executivului a participat, marţi, la Palatul Victoria, la semnarea ordinului comun privind aprobarea Normelor de aplicare a „Programului social de interes naţional de susţinere a cuplurilor şi a persoanelor singure, pentru creşterea natalităţii” de către ministrul Familiei, Gabriela Firea, şi cel al Muncii, Marius Budăi.

„Este un proiect la care s-a lucrat îndelung. În pachetul „Sprijin pentru România” am avut acest obiectiv şi iată că prin hotărârea iniţiată la nivelul Guvernului reuşim să trecem, practic, acel demers birocratic prin care să reuşim asigurarea implementării acestei măsuri. Se discută foarte mult şi în spaţiul public despre această problemă deosebit de gravă a vremurilor actuale legată de scăderea natalităţii. Este o problemă pe care am asumat-o la nivel guvernamental şi am asumat-o în sensul în care o considerăm ca fiind răspunderea noastră să venim cu soluţii astfel încât să putem să asigurăm condiţiile necesare pentru ca cuplurile tinere, ca persoanele singure să poată să aibă acces către aceste facilităţi prin care să asigurăm creşterea natalităţii „, a declarat Nicolae Ciucă.

El a adăugat că prin acest program cei care-şi doresc vor putea să beneficieze de sprijin pentru intrarea în programele de asigurare a fertilizării in vitro. „Este o măsură pe care doamna ministru a susţinut-o, pe care noi am susţinut-o, şi, de aici încolo, este doar de o chestiune de timp şi de coordonare pentru ca ea să se aplice efectiv şi de care să beneficieze toţi care aşteaptă demult să fie reglementată această măsură”, a declarat Ciucă.

Premierul a subliniat că există resursele necesare pentru punerea în practică a unor astfel de programe.

„Trebuie să ne bucurăm de faptul că avem ceea ce ne trebuie, avem resursa financiară. Am avut şi beneficiem de efectele măsurilor economice care au fost luate la nivelul Guvernului pentru ca bugetul de stat să poată să dispună de resursele financiare, astfel încât să susţinem asemenea proiecte”, a declarat Ciucă.

În context, premierul a reamintit şi alte măsuri luate de Executiv pentru sprijinirea familiilor tinere.

„Nu cu mult timp în urmă am luat decizia şi, deja, a început procesul de construcţie a creşelor. Sunt 124 de creşe, care fac parte din programul de construcţie pe întreg teritoriul ţării. Discutăm, de asemenea, de asigurarea condiţiilor pentru educaţie timpurie pentru cuplurile tinere şi, în felul acesta, este un program prin care asigurăm construcţia a 150 de centre de zi, program în valoare de 50 de milioane de euro. Şi, desigur, sunt celelalte măsuri pe care noi le-am asumat şi pe care ne asigurăm că vor fi puse în practică”, a declarat Ciucă.

Sursa: digi24.ro

Tichete în valoare de 150 de lei pentru copiii care fac sport de performanță: Legea, promulgată de președintele Klaus Iohannis

Ieri, 22 noiembrie, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care copiii care sunt legitimați la un club sportiv și fac sport de performanță vor primi de la 1 ianuarie 2023 tichete în valoare de 150 de lei pe lună.

Copiii și juniorii legitimați la cluburile sportive înființate conform legii, care participă la competiții sportive oficiale naționale și internaționale, beneficiază lunar de un stimulent financiar sub forma unor bonuri de valoare, denumite tichete de sportiv, potrivit unei legi promulgată marți de președintele Klaus Iohannis.

Potrivit acesteia, fiecare beneficiar are dreptul la un singur tichet de sportiv pe lună, valoarea nominală a acestuia fiind de 150 lei.

Tichetele de sportiv pot fi utilizate numai pe teritoriul României și sunt destinate achiziției de articole și echipamente sportive specifice disciplinei sportive practicate, transport între localități, suplimente nutritive sau recuperare medicală.

Prezenta lege se aplică începând cu 1 ianuarie 2023, iar fondurile necesare pentru plata tichetelor de sportiv se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sportului.

Legea a fost votată de Camera Deputaților pe 26 octombrie, cu 237 de voturi „pentru” și 18 abțineri.

Sursa: antena3.ro

23 noiembrie 1940: Romania a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act

La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii Sovietice (încheiat între Germania, Italia şi Japonia la 27.09.1940, Ungaria la 20.11.1940). Prin acest act, generalul Antonescu urmărea ca, mergând alături de Germania, România să redobândească nordul Ardealului cedat Ungariei si Basarabia si Bucovina de Nord ocupate de URSS.

Îndată după ce a preluat conducerea statului român, la 6 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu a socotit necesar sa-i adreseze un mesaj lui Adolf Hitler, transmițându-i „mărturia credincioasă” a neamului românesc în Fuhrer și în poporul german, deodată cu încrederea în „securitatea prezentului și nădejdea viitorului”.

În săptămânile următoare, prin intense contacte politico-diplomatice, s-au pregătit vizita lui Antonescu la Berlin și aderarea României la Pactul Tripartit. Înainte de întâlnirea, din 22 noiembrie 1940, dintre Antonescu și Hitler, care a precedat aderarea oficiala, de a doua zi, a României la tabăra Axei, Berlin-Roma-Tokyo, conducătorul statului român a avut o lunga convorbire cu Joachim von Ribbentrop, liderul diplomației naziste.

Hitler a insistat asupra chestiunilor economice, declarând ca Germania era „foarte mult interesata în Balcani”, unde nu dorea doar sa-și exporte mărfurile, ci, de asemenea, își propusese sa devina „un mare cumpărător” de materii prime. Pe acest motiv, el nu admitea extinderea ostilităților în sud-estul continentului. Hitler a oferit, spre semnare, tratate comerciale pe termene lungi (10-20 ani) cu România, iar, în cadrul lor, Reichul prelua surplusurile de produse romanești (între acestea, desigur, în primul rând cele petroliere), la preturi fixe, stabilite pe mai multi ani curgători.

Hitler a reiterat spiritul tratatelor și convențiilor bilaterale, intervenite între Berlin și București în anii precedenți, dar, în același timp, bazându-se pe afinitatea între cele doua regimuri, a trasat cadrul înțelegerilor în perspectiva, în esența ale acordului economic, din 4 decembrie 1940. În raport cu disponibilitatea spre dialog manifestata de Antonescu, Hitler a admis ca „verdictul de la Viena”, din 30 august 1940, nu reprezenta „o soluție ideala”. Problemele colaborării economice româno-germane au fost aprofundate, la 23 noiembrie 1940, într-o noua convorbire cu Joachim von Ribbentrop, asistat de ambasadorul cu însărcinări economice, Carl Clodius.

Nu mai putin interesanta s-a dovedit întâlnirea cu feldmareșalul Wilhelm Keitel. Înainte de plecarea din Berlin, la 23 noiembrie 1940, Antonescu a fost din nou primit de Hitler. Generalul a sintetizat rezultatele discuțiilor sale cu oficialitățile Reichului, inclusiv înțelegerea în domeniile economic și financiar. A fost un nou prilej pentru general de a-l asigura pe Führer ca România era gata „sa lupte pentru drepturile sale”, iar gazda a garantat ca Reichul „va susține, în toate privințele, pe aliatul sau, atât pe tărâm politic, cât și pe cel economic”.

Revenit la București, Antonescu a declarat presei, în 25 noiembrie 1940:”… Pot sa va asigur astăzi ca ma întorc cu încrederea Führerului și a poporului german. România va merge la biruința. România va avea drepturile ei”.

Sursa: historia.ro
Foto: ro.wikipedia.org