Primul bărbat din România monitorizat electronic şi-a tăiat brăţara: A motivat că îl trăgea de păr

Primul bărbat din România căruia i s-a montat brățara electronică a încercat să o taie și să fugă. Bucureșteanul a fost prins de polițiști și reținut, iar instanța a dispus joi arestarea lui preventivă. Bărbatul a motivat că dispozitivul îl trăgea de păr.

Poliţiştii Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, l-au reţinut pe bărbatul cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de încălcarea Ordinului de Protecție Provizoriu și distrugere.

Oamenii legii au fost sesizați joi dimineața, la ora 03.30, prin apel 112, că la o adresă din Sectorul 5 al Capitalei, s-a semnalat o alertă privind distrugerea unei brățări de monitorizare, de către un bărbat.

La fața locului, polițiștii au stabilit că bărbatul, căruia i-a fost montată brățara de monitorizare la începutul acestei luni, de către polițiști din cadrul Secției 17, ar fi folosit un obiect de tăiere pentru a tăia dispozitivul de localizare, reușind să îl îndepărteze de pe glezna piciorului.

„S-a relaționat cu unitatea de Parchet, față de bărbat fiind dispusă, măsura reținerii. Ulterior, instanța a dispus față de acesta măsura arestării preventive, pentru 30 de zile, pentru încălcarea Ordinului de Protecție Provizoriu și distrugere. Cercetările sunt continuate de către Sectia 19 Politie, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5”, spun reprezentanții Poliției.

Primul bărbat monitorizat cu brățară electronică în București a încercat să taie brățara. A fost reținut și este cercetat pentru încălcarea ordinului de protecție provizoriu și distrugere. Practic, bărbatul, căruia i-a fost montată brățara de monitorizare la începutul acestei luni, ar fi folosit un cuțit pentru a tăia dispozitivul de localizare, însă nu a reușit.

Sursa: stiripesurse.ro

Eurodeputat german, declarație scandaloasă: România este Vestul Sălbatic al Europei

În timpul dezbaterilor privind aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, eurodeputatul german, Guido Reil, din grupul Identitate şi Democraţie (ID), a lansat miercuri un atac virulent la adresa țării noastre.

”În ultimul an am fost de multe ori în România şi vreau să fiu prietenos când spun că România este Wild West-ul Europei. În Ucraina am văzut o infrastructură mult mai bună decât în România. Nu avem nevoie de România şi de Bulgaria nici în Uniunea Europeană, nici în Schengen”, a afirmat Reil.

Preşedinta de şedinţă i-a atras atenţia eurodeputatului german pentru tonul jignitor folosit şi a anunţat că o va informa pe preşedinta PE, Roberta Metsola, în vederea sancţionării lui Guido Reil.

Eurodeputatul german Gunnar Beck (grupul ID) a apreciat că este nevoie mai degrabă de o reformă a spaţiului Schengen, nu de extinderea sa prin ”admiterea a trei state corupte” (Bulgaria, Croaţia şi România, n.red.), el invocând ca argument indicele Transparency International. În opinia sa, aderarea României şi a Bulgariei la Schengen va duce la o migraţie în masă.

Și eurodeputaţii români, care au susţinut miercuri în plenul Parlamentului European aderarea cât mai rapidă a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, au reacționat la aceste declarații.

”Nu pot să îmi ascund stupoarea şi şocul faţă de ce am auzit. Acum 11 ani s-a ajuns la concluzia că România şi Bulgaria sunt pregătite pentru Schengen, dar în 2022 încă avem această discuţie”, a spus Cristian Terheş (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni).

Şi Dacian Cioloş (grupul Renew) a ţinut să îi răspundă lui Guido Reil, spunând că dacă România nu ar fi gestionat ireproşabil situaţia refugiaţilor ucraineni ajunşi la frontieră atunci eurodeputatul german ar fi văzut cu adevărat ”ce înseamnă Far West”. Potrivit fostului premier, prin aderarea României la spaţiul Schengen întreaga Uniune Europeană va deveni mai puternică.

Supunerea la vot a unei rezoluţii a Parlamentului European privind aderărarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie este prevăzută pentru sesiunea plenară din 17-20 octombrie.

Sursa: stiripesurse.ro

Rupți de realitate: Nivelul de trai rezonabil, în concepția autorităților, pornește de la 3.258 lei/lună pentru o familie de 2 adulți și doi copii de la oraș

Comisia de Insolvență la Nivel Central a stabilit criteriile generale pentru nivelul de trai rezonabil, rezultând că pentru o familie de 2 adulți și doi copii coșul minim de consum ar fi o sumă de 3.258 lei/lună în mediul urban. Acest lucru a apărut în Monitorul oficial.

Valoarea coșului minim lunar de consum diferențiată pentru debitorul care trăiește în mediul urban și membrii familiei sale în procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor este:

999 lei pentru fiecare adult
735 lei pentru fiecare copil cu vârsta de peste 14 ani
525 lei pentru fiecare copil cu vârsta de până la 14 ani
Conform tabelului, pe care îl vedeți mai jos, din cei 3.258 lei, pentru mâncare ar fi 1.339 lei, iar pentru haine 175,93 lei. Mai mult, se pare că această familie ar putea face și economii de 162,9 lei.

Cifrele sunt raportate la nivelul inflației din iunie 2022, față de ianuarie 2019

Pentru stabilirea cheltuielilor pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil, valorii coșului minim lunar de consum i se vor adăuga sumele necesare asigurării:

Nevoilor locative, precum plata utilităților și serviciilor care depășesc cuantumul financiar prevăzut pentru acestea în coșul minim lunar de consum ca urmare a prețurilor existente în zona une debitorul și familia trăiesc
Necesităților alimentare atunci când acestea depășesc cuantumul financiar prevăzut ca urmare a prețurilor existente în zona unde debitorul și familia sa trăiesc sau a unor situații de sănătate ce impun un regim nutrițional special
Necesităilor de transport în legătură cu deplasările către locul de muncă, școală sau respectarea unor tratamente speciale necesare.
Altor nevoi curente pentru situații neprevăzute: reparația, achiziționarea sau înlocuirea hainelor sau a unor obiecte de uz casnic, îngrijirii bolnavilor etc.
Susținerii cursurilor de învățământ obligatoriu
Comisia de Insolvenţă la Nivel Central este alcătuită din câte un reprezentant al fiecăreia dintre următoarele instituţii: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului – Direcţia Buletinul procedurilor de insolvenţă.