Rămâi conectat

Ştirea zilei

Un stat eșuat unde „economia duduie”: Nu sunt bani pentru salariile cadrelor medicale și nici pentru tichetele promise celor ce se vaccinează

Publicat

în

Un stat eșuat unde „economia duduie”: Nu sunt bani pentru salariile cadrelor medicale și nici pentru tichetele promise celor ce se vaccinează

Încercarea de revigorare a campa­niei de vaccinare prin beneficii financiare acordate românilor care se vaccinează s-a împotmolit în 100 de lei pe care statul i-a promis celor care îşi fac schema completă de imunizare.

Astfel, în judeţele Suceava şi Hunedoara, direcţiile de sănătate publică au bani pentru a acoperi circa jumătate din vaccinările realizate în această lună. Iar în alte judeţe, cum este Ialomiţa, de exemplu, tichetele sunt acoperite până la 5 noiembrie. Acest lucru înseamnă că, dacă nu vor veni bani rapid dinspre ministerul Sănătăţii, DSP-urile nu vor putea achiziţiona tichetele promise, potrivit Aleph News.

Peste 2,3 milioane de români s-au vaccinat din 31 august până în prezent, ceea ce înseamnă că Ministerul Sănătăţii trebuie să aloce 230 milioane de lei către DSP-uri, care se ocupă de livrarea tichetelor de vaccinare. Cât înseamnă această sumă din bugetul total al Sănătăţii anul acesta? Mai puţin de 2%, din calculele ZF.

Electrica Furnizare Discount

 

Tichetul de masă pentru vaccinare cu schemă completă a intrat în vigoare din 31 august 2021, astfel că toţi pacienţii care se vaccinează după această dată sunt eligibili să primească 100 de lei pentru decizia de a se imuniza.

„Ne-au fost repartizate două tranşe de bani, am făcut achiziţia şi le-am repartizat la centrele de vaccinare. Iniţial ne-au repartizat aferent lunii septembrie, apoi am primit o tranşă pentru luna octombrie, le-am achi­ziţio­nat, am distribuit, s-au epuizat în acest moment. Aşteptăm de la minister să ne mai vină o tranşă de bani, alocări bugetare, imediat ce ne ajung banii în cont, facem achiziţia şi le repartizăm la centrele de vaccinare. Acum în centrele de vaccinare (din Hunedoara – n.red.) nu mai există în acest moment tichete de masă“, a spus Sebastian Mezei, directorul DSP Hunedoara. El a adăugat că circa 4.000-5.000 de tichete au fost oferite locuitorilor judeţului Hunedoara, însă pentru luna septembrie a fost o cerere mai mică, similară cu ritmul de vaccinare: „Noi am cumpărat tichete de toţi banii pe care i-am primit. Am început distribuţia în ordine, începând cu luna septembrie. O să începem şi pe luna octombrie să distribuim. Mai aşteptăm şi alţi bani pentru achiziţio­narea altor tichete. Acum avem bani pentru lunile septembrie şi octombrie, vom avea bani până pe 5 noiembrie inclusiv să plătim. Pe măsură ce vin finanţările de la Ministerul Sănătăţii vom achiziţiona tichete şi le vom distribui“.

„Am primit în jur de 3 mld. lei vechi (300.000 lei – n.red.)“, a spus şi Dan Noel, director executiv al DSP Ialomiţa.

Aceeaşi situaţie este şi în Suceva, unde primăriile care au organizat centre de vaccinare au primit doar 58% din bonurile de masă pentru luna octombrie, potrivit informaţiilor publicate de Monitorul de Suceava.

„Până acum au fost alocate 38 de milioane de lei pentru tichetele de masă, la care se adaugă aceşti 30 de milioane care vor veni în sistem, probabil, de săptămâna viitoare“, spunea la 10 noiembrie Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătăţii.

Banii pentru bonurile de vaccinare după imunizarea cu schema completă sunt alocaţi din bugetul ministerului Sănătăţii de la capitolul bunuri şi servicii. Direcţiile de Sănătate Publică solicită alocarea în baza estimărilor pe care le realizează, după care aceleaşi direcţii se ocupă de achiziţia efectivă a tichetelor de masă. Ulterior, DSP-urile trimit către centrele de vaccinare şi către medicii de familie tichetele pentru pacienţii care s-au imunizat cu schemă completă. Un pacient este considerat vaccinat cu schemă completă dacă are două doze din vaccinurile Pfizer, Moderna sau AstraZeneca sau o singură doză din Johnson, vaccin administrat o singură dată, conform instrucţiunilor.

Ministrul Cseke Attila anunţa săptămâna trecută că pentru salariile a circa 74.000 de angajaţi din domeniul sanitar, de la medici, la asistenţi, rezidenţi sau personal din DSP-uri nu sunt bani în buget, iar o soluţie ar trebui luată rapid, în următoarele 10-12 zile. Totuşi, la nivel politic există o uriaşă criză generată de lipsa unui Guvern cu drepturi depline şi de negocieri între partide fără niciun rezultat de mai bine de două luni.

La 4 noiembrie 2021, Guvernul a apelat la fondurile de rezervă pentru mai multe cheltuieli cu Sănătatea, printre care s-au numărat cumpărarea de medicamente, dar şi acoperirea valorii tichetelor de masă pentru vaccinare. Astfel, Guvernul a aprobat o suplimentare a bugetului Ministerului Sănătăţii la începutul lui noiembrie din Fondul de rezervă bugetară, în valoare de 1,6 miliarde de lei. Din această sumă, 195 milioane de lei sunt destinaţi tichetelor de masă, potrivit documentului ministerului Sănătăţii.

sursa: mediafax.ro

Publicitate

Ştirea zilei

Un pământean ambițios a refuzat 35 de milioane de dolari pentru o zi de muncă: ”Am vorbit cu soția și am zis că nu merită!”

Publicat

în

Un pământean ambițios a refuzat 35 de milioane de dolari pentru o zi de muncă: ”Am vorbit cu soția și am zis că nu merită!”

Actorul şi regizorul George Clooney a declarat, într-un interviu publicat vineri de The Guardian, că a refuzat 35 de milioane de dolari pentru o zi de muncă.

Era vorba despre o reclamă pentru o companie aeriană. „Mi-au fost oferiţi 35 de milioane de dolari pentru o zi de muncă pentru o reclamă la o companie aeriană, dar am vorbit cu Amal (soţia lui, n.r.) şi am zis că nu merită”.

Electrica Furnizare Discount

Clooney s-a căsătorit în 2014 cu avocata pentru drepturile omului Amal Alamuddin. Actorul, premiat cu Oscar pentru rolul secundar din „Syriana” şi ca producător pentru „Argo”, a spus că acea companie aeriană este asociată „unei ţări care, deşi este un aliat, este uneori îndoielnică, aşa că m-am gândit: ”Dacă îmi răpeşte un minut de somn, nu merită”.

George Clooney a acordat interviul în campania de promovare a celui mai nou film regizat de el, „The Tender Bar”, în care nu joacă. Protagonist este Ben Affleck, iar din distribuţie fac parte Daniel Ranieri şi Tye Sheridan. Filmul spune povestea unui băiat din Long Island, care creşte având ca figură paternă pe cea a unchiului lui, patron al unui bar.

El a mai dezvăluit că va juca în Australia alături de Julia Roberts în „Ticket to Paradise”, regizat de Ol Parker, şi va filma apoi în Regatul Unit împreună cu Brad Pitt. Titlul acestui proiect nu a fost încă anunţat.

Clooney, care nu a mai jucat de la „The Midnight Sky”, pe care l-a regizat, a declarat pentru The Guardian: „În general, nu sunt atât de multe rolul bune – şi nu trebuie să joc. Am avut discuţia asta cu soţia mea când am împlinit 60 de ani, vara aceasta. Am spus: «Amândoi iubim ceea ce facem, dar trebuie să ne asigurăm că nu ne implicăm prosteşte». Aşadar, în parte ne asigurăm că ne trăim vieţile”.

Drama „The Tender Bar” va avea premiera în cinematografele din New York şi Los Angeles, dar şi cele britanie, pe 17 decembrie, înainte de a fi lansată la nivel nord-american, pe 22 decembrie. Lungmetrajul va fi disponibil, din 7 ianuarie, pe Amazon Prime Video.

Citește mai mult

Ştirea zilei

„Ascunși la vedere”: O albaiuliancă, singura femeie, în lista celor mai „bine” cotați infractori căutați de Europol. Pentru ce este „vânată”

Publicat

în

„Ascunși la vedere”: O albaiuliancă, singura femeie, în lista celor mai „bine” cotați infractori căutați de Europol. Pentru ce este „vânată”

Europol – agenţia Uniunii Europene pentru combaterea criminalităţii – a publicat vineri lista celor mai căutaţi 62 de infractori, sub titlul „Ascunşi la vedere”, relatează dpa, citată de Agerpres.

Pe listă figurează 61 de bărbaţi şi o singură femeie. Cei urmăriţi sunt suspecţi sau condamnaţi pentru fraude, trafic de droguri, jafuri şi omoruri. Printre aceştia se află şi un cetăţean român. Unii au reuşit să se sustragă executării unor pedepse mari cu închisoarea.

Electrica Furnizare Discount

Conform dpa, cel mai celebru nume de pe listă este probabil austriacul Jan Marsalek, 41 de ani, fost director general al agenţiei de plăţi Wirecard din Germania, „foarte suspect de comiterea de fraude comerciale în grup organizat, un caz deosebit de grav de delapidare şi alte infracţiuni economice şi împotriva proprietăţii”, arată Europol.

Profilele celor căutaţi sunt accesibile public pe o pagină de internet dedicată special, eumostwanted.eu. Conform acesteia, cetăţeanul român Miluţ-Liviu Ciucheş, în vârstă de 28 de ani, este căutat pentru infracţiuni, inclusiv violente şi în grup, comise în Irlanda. Europol trimite şi la pagina publicată despre acesta de poliţia română, politiaromana.ro/ro/most-wanted/ciuches-milut-liviu.

Pentru unii dintre cei căutaţi se oferă şi recompense. De exemplu, pentru informaţii despre germanul Norman Volker Franz, condamnat la închisoare pe viaţă pentru două omoruri, Europol ar plăti 25.000 de euro.

Agenţia poliţienească europeană consideră că mulţi dintre cei căutaţi desfăşoară activităţi care nu dau nimic de bănuit, undeva în lume, şi intră în relaţii normale cu oameni care nu îi suspectează de nimic – de unde şi titlul listei de anul acesta.

Europol a început să publice astfel de liste din 2016 şi a reuşit să aresteze 110 infractori, dintre care în 41 de cazuri s-a pornit de la informaţii trimise prin site-ul web respectiv.

Între cei mai „bine” cotați infractori se află o singură femeie, din Alba Iulia, pentru ce este „vânată”:

Data nașterii: 27-11-1988

Cetățenie: ROMANIA

Domiciliat în: Alba Iulia, jud. ALBA, ROMANIA

Motivul: mandat de executare a pedepsei cu inchisoarea

Fapta: trafic de persoane

Detalii
Este condamnata la 10 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunilor de aderare la un grup infractional nestructurat, trafic de persoane si proxenetism.

Citește mai mult

Ştirea zilei

Ce seruri anti-Covid generează cel mai puternic nivel de anticorpi după doza booster? În ce vaccin am putea să ne încredem

Publicat

în

Ce seruri anti-Covid generează cel mai puternic nivel de anticorpi după doza booster? În ce vaccin am putea să ne încredem

Un nou studiu realizat în Marea Britanie arată că vaccinurile anti-Covid dezvoltate de Pfizer/BioNtech și Moderna sunt cele mai eficiente după administrarea ”booster-ului”, generând cel mai puternic impact asupra stimulării nivelurilor de anticorpi. A treia doză a fost administrată la 10-12 săptămâni după cea de-a doua.

Ambele vaccinuri folosesc tehnologia ARN mesager.

Electrica Furnizare Discount

Studiul ”COV-Boost” a fost deja menţionat de oficialii britanici atunci când au anunţat că serurile Pfizer şi Moderna au fost preferate pentru a fi utilizate în campania de vaccinare cu doze de supra-rapel (”booster”) în această ţară, însă datele medicale aflate la baza acestei decizii au devenit disponibile abia joi seară.

Autorii studiului au descoperit că şase dintre cele şapte seruri ”booster” care au fost examinate au stimulat imunitatea după vaccinările iniţiale cu vaccinul Pfizer-BioNTech, iar toate cele şapte seruri au crescut imunitatea atunci când au fost administrate după inoculările cu cele două doze ale vaccinului AstraZeneca.

”A treia doză va fi eficientă pentru multe dintre vaccinurile pe care le-am testat şi în multe combinaţii diferite”, a declarat Saul Faust, profesor de imunologie la Universitatea Southampton şi coordonator al studiului.

Studiul a descoperit că o doză întreagă sau înjumătăţită de vaccin Pfizer sau una întreagă de Moderna asigură o stimulare puternică atât pentru nivelul de anticorpi, cât şi pentru cel al celulelor T, indiferent dacă participanţii au fost vaccinaţi iniţial cu doze Pfizer sau cu doze AstraZeneca.

”Toate cele patru scheme de vaccinare folosite pe scară largă în Marea Britanie au dus în general la niveluri similare de imunitate şi sunt, cel mai probabil, la fel de eficiente”, a precizat Eleanor Riley, profesoară de imunologie la Universitatea Edinburgh. Ea a mai spus că ipoteza privind o modificare a politicii referitoare la intervalul de administrare a dozelor ”booster” este sprijinită de datele medicale obţinute din acest studiu.

”Aceste date sprijină decizia adoptată de JCVI (Comitetul mixt pentru vaccinare şi imunizare) mai devreme în această săptămână pentru a reduce la trei luni intervalul de administrare a dozei ‘booster’ după vaccinarea cu doza a doua”, a precizat Eleanor Riley.

Atunci când vaccinurile AstraZeneca, Novavax, Johnson&Johnson şi Curevac au fost administrate sub forma unor doze ”booster”, aceste seruri au crescut nivelurile de anticorpi în raport cu cele generate de oricare dintre vaccinurile folosite iniţial, deşi într-un grad mai mic decât rezultatele generate de dozele ”booster” ale vaccinurilor Pfizer şi Moderna, au precizat autorii studiului. În schimb, deşi vaccinul Valneva a crescut numărul anticorpilor la persoane vaccinate iniţial cu AstraZeneca, acest ser nu a generat un efect de stimulare la persoanele inoculate iniţial cu serul Pfizer.

Studiul COV-Boost a fost realizat înainte de răspândirea variantei emergente Omicron, însă profesorul Saul Faust a spus că a transmis deja eşantioane din această cercetare specialiştilor de la Agenţia britanică pentru siguranţa sănătăţii cu scopul de a obţine date medicale despre această variantă care stârneşte îngrijorări la nivel mondial.

Studiul britanic a descoperit că dozele ”booster” contribuie şi la generarea unei reacţii imunitare mai ample cu ajutorul celulelor T împotriva variantelor Beta şi Delta, iar acest detaliu ar putea juca un rol cheie în protecţia pe termen lung împotriva maladiei COVID-19.

Un studiu separat, realizat de cercetătorii de la Imperial College London despre modul în care expunerea iniţială la SARS-CoV-2 modelează reacţia imunitară, a descoperit, în mod similar, o bună reacţie imunitară bazată pe celulele T, atât împotriva variantelor Alfa, cât şi Delta, dacă trecerea prin boală a fost urmată de vaccinare.

sursa: ziare.com

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare