Creșterea salariului minim pentru români: De când va fi aplicată majorarea de 500 de lei pe lună

În decurs de doi ani, salariul minim european ar trebui să fie aplicat de către statele membre ale Uniunii Europene, însă tot mai multe voci cer ca procedurile să fie grăbite.

Bani în plus pentru români! După aplicarea directivei UE, fiecare român va promi cel puţin 500 de lei în plus la salariul lunar.

„Avem votul final pe directiva privind salariul minim european. Am lucrat mult la asta, dar acum avem votul final şi apoi spunem că trebuie să fie clar că fiecare angajat din Europa trebuie să-şi poată plăti facturile, să aibă mâncare pe masă şi să-şi trimită copiii la şcoală, pentru că odată cu creşterea preţului la chirii şi energie, alimente, foarte mulţi oameni îşi fac griji dacă vor putea să plătească facturile la finalul lunii.

Deci avem votul final, dar sper ca statele membre ale UE să implementeze cât mai repede această directivă, pentru că oamenii din Europa chiar au nevoie de susţinere. Ar trebui să fie toate adaptate la inflaţie”, a spus europarlamentarul Agnes Jongerius la emisiunea Be EU, de la Antena 3 CNN.

În iunie, europarlamentarul Gheorghe Falcă anunţa că salariul minim european nu va fi acelaşi în toate ţările UE: „Când spunem salariu minim european, nu este acelaşi salariu minim în toate ţările UE, dar înseamnă aceleaşi condiţii, astfel încât statele vor fi obligate să implementeze condiţiile şi cetăţenii vor şti când le creşte salariul minim în ţara respectivă. Totul va fi automat.

Astfel, în fiecare an, salariul minim nu va mai fi dat de politicieni, iar acest salariu minim va influenţa şi celelalte salarii cu anumiţi indicatori. Sunt doi ani în care România trebuie să facă această implementare, dacă nu înseamnă că intrăm în infringement şi te vei trezi mai devreme sau mai târziu cu sancţiuni UE”.

Preț mai mare de PATRU ori pentru energie, pe bursă, în luna august a anului 2022, față de anul precedent

În luna august a anului 2022, prețul energiei electrice pe piața spot a bursei OPCOM a avut o medie de 2.400 de lei pe MWh, valoare mai mare cu 332% mai mare comparativ cu prețul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent, mai exat 554 de lei pe MWh, arată un raport lunar al site-ului operatorului bursier.

Valoarea totală a tranzacţiilor a fost de 5,3 miliarde de lei, în august, în creştere cu 416% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

Pe de altă parte, volumul tranzacţiilor a crescut cu 20%, până la 2.221.507 MWh.

Cota de piaţă a PZU a fost de 39% în august, faţă de 51% anul trecut.

Pe piaţa spot a OPCOM au fost înregistraţi 336 de participanţi, dintre care activi au fost 220.

Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) este o componentă a pieţei angro de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare.

Creștere de 13% a numărului faptelor penale care sunt și fapte de violență, în primele 8 luni ale anului 2022, față de aceeași perioadă a anului trecut

La nivel național, în primele opt luni ale anului, numărul faptelor penale care constituie și fapte de violență domestică a crescut cu 13,3%, anunță Ministerul Afacerilor Interne. Numărul acestora a crescut cu 4.320, mai exact de la 32.601, în perioada similară a anului precedent, la 36.921.

Potrivit unui comunicat al MAI, numărul faptelor penale care constituie și fapte de violență domestică a crescut cu 4.320 în perioada ianuarie-august 2022 față de primele 8 luni ale anului 2021, de la 32.601 la 36.921 fapte.

Astfel, în primele 8 luni ale anului 2022, au fost emise de către instanțele judecătorești 7.331 de ordine de protecție, cu 6,2% mai multe decât în perioada similară din 2021, 3.469 (47,32%) din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii.

Cele mai multe, 6.598, reprezentând 90% din totalul acestora, au fost emise la solicitarea victimelor, 564 la solicitarea procurorului și 169 la solicitarea altor instituții abilitate în acest sens.

În ceea ce privește punerea în executare a ordinelor de protecție, în primele 8 luni ale anului 2022 au fost soluționate 6.785, cu 12% mai multe decât în primele 8 luni ale anului 2021, din care 6.436 la expirarea termenului legal sau a duratei măsurilor dispuse, 225 revocate la solicitarea victimei, 54 revocate la solicitarea persoanelor împotriva cărora a fost dispus și 70 din alte motive, rămânând în lucru 4.720.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 2.166 de infracțiuni, cu 19,7% mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021, dintre care 1.398 în mediul urban și 768 în rural.

De asemenea, în primele 8 luni ale anului 2022, au fost dispuse prin ordinele de protecție 15.406 măsuri (obligații sau interdicții), după cum urmează: 3.468 – evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, 757 – reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei, 138 – limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată, 77 – cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, și, după caz, a copiilor, într-un centru de asistență dintre cele prevăzute la art. 19, 6.498 – obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți, 497 – interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează, 2 – obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, 3.855 – interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima, 33 – obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute, 81 – încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.

În primele 8 luni ale anului 2022, la nivel național, au fost emise 8.765 de ordine de protecție provizorii, cu 1.644 mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021, 3.469 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție.

Din punct de vedere al locului comiterii faptei, 5.405 (61,7%) ordine de protecție provizorii au fost emise pentru fapte comise în mediul urban și 3.360 (38,3%) în mediul rural.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu au fost sesizate 579 de infracțiuni, cu 46,2% mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021.

În perioada analizată, prin ordinele de protecție provizorii au fost dispuse 13.896 de măsuri, după cum urmează: 4.875 – evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, 1.465– reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința comună, 7.524 – obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți, și 32 – obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute.

Sistemul de monitorizare cu brățări electronice a devenit de sâmbătă operațional în București și în județele Iași, Mureș și Vrancea.