Rămâi conectat

Ştirea zilei

Telurul provenit de la Zlatna – singurul element chimic din Tabelul lui Mendeleev descoperit în România

Publicat

în

Telurul provenit de la Zlatna – singurul element chimic din Tabelul lui Mendeleev descoperit în România

Pentru că din 1992 țara noastră nu mai are capacitate de separare a acestui element, telurul va ajunge doar un exponat în viitorul muzeu al orașului minier Zlatna

Știați că telurul este singurul element chimic descoperit în România, în urmă cu mai bine de 200 de ani, într-o mină de aur de lângă Zlatna, în Munţii Apuseni? Poate că n-ar fi o noutate pentru mulți dintre dumneavoastră, însă istoria trebuie cunoscută și repetată.

„Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții”, spunea istoricul Nicolae Iorga. Povestea descoperirii acestui element chimic natural, inclus acum în tabelul lui Mendeleev, a devenit și  sursă de inspiraţie pentru una dintre operele marelui compozitor Wolf­gang Amadeus Mozart – ”Flautul fermecat”. Un fapt mai puțin pozitiv, telurul a fost folosit pentru realizarea învelişului primelor bombe atomice aruncate asupra localităților Hiroshima și Nagasaki.

Electrica Furnizare Discount

Căutătorii de aur de lângă Zlatna au găsit… telur!

La începutul secolului al XVIII-lea, un cioban a găsit lângă Zlatna, în Fața Băii, lângă minele din Săcărâmb (actualul județ Hunedoara), un nou zăcământ care conținea aur. Descoperirea a ajuns rapid la urechile autorităților de la Oficiul Minier Zlatna, care au demarat activitățile de exploatare a materialului prețios. Transilvania era stelurub dominație austriacă, astfel încât exploatarea se făcea direct de către autoritățile de la Viena. Specialiștii au încercat să separe aurul de restul metalelor din minereul scos din mina din Apuseni, dar nu au reușit acest lucru. Nereușind, au solicitat prezența la fața locului a unui tânăr cercetător de la Sibiu pentru analiza acestui minereu, cunoscut inițial sub numele de “Faczebajer Weisses blättriges Golderz” (minereu alb cu frunze de aur de la Fața Băii). Minereul a fost analizat de către Franz Joseph Müller von Freiherr Reichenstein (1742-1825), inspector șef al minelor din Transilvania, venit de la Sibiu.

În 1783 el a raportat că minereul are conținut principal de aur în aliaj cu un metal necunoscut, foarte similar cu stibiul. Müller nu a fost în măsură să identifice acest metal. El i-a dat numele ”Aurum paradoxium” sau ”Meta­llum problematicum”, deoarece acesta nu a demonstrat proprietățile la care se aștepta de la elementul natural stibiu, bănuit că s-ar fi aflat în combinație cu aurul. Doisprezece ani mai târziu, Müller, încă în căutarea noului metal, a trimis un specimen la Martin Heinrich Klaproth (1743-1817).

Acesta a reușit să separe telurul și a confirmat descoperirea noului metal. În lucrarea sa citită în fața Academiei de Științe din Berlin, din 25 ianuarie 1798, a denumit metalul telur, denumire care derivă din latină, Tellus = Pământ. În raportul său din 1798, Klaproth a dat credit deplin descoperitorului original, Müller von Reichenstein, dar a uitat să-l menționeze pe chimistul maghiar Paul Kitaibel (1757-1817), care în 1789 a descoperit în mod independent noul metal și l-a informat și pe Klaproth. În 1832 s-a mai realizat un experiment și de către chimistul suedez J.J. Berzelius, care a confirmat cercetările anterioare.

Zlatna, telurul și… ”Flautul fermecat”!

Povestea descoperirii telurului a inspirat opera “Flautul fermecat” a marelui compozitor Wolfgang Amadeus Mozart. Friedrich Joseph  Müller şi libretistul operei “Flautul fermecat”, Karl Ludwig Giesecke, au fost colegi de studii la Academia Regală din Schemnitz. Giesecke a aflat de la Müller aventura şi disputa pentru paternitatea descoperirii noului element şi i-a povestit-o lui Wolfgang Amadeus Mozart, iar compozitorul a folosit-o ca sursă de inspiraţie pentru ”Flautul fermecat”.

Telurul, aurul și ardelenii

În România, telurul poate fi găsit în minereurile de aur ale Transilvaniei, unde este găsit în compuşi ca telururi de aur, argint, mercur, nichel, cupru, bismut, platină. România, alături de Suedia, sunt singurele țări din Europa cu potenţial natural în domeniu. L-au exploatat și frații sovietici eliberatori, după 1945, când au ”ajutat” la edificarea comunismului în România. Urmașii lui au păstrat linia: şi din nămolul de electroliză provenit de la EM Zlatna și transportat la Baia Mare, Ceaușescu scotea un bilanț anual de 10 tone de telur. Producția de telur a uzinei, de 10 tone pe an, a reprezentat aproape 10% din necesarul mondial de la acea vreme. România lui Ceaușescu a exportat telur, pe bani grei, în Occident. Conținuturile de telur în aceste minereuri variau de la 20 la 40 de grame pe tonă, deci un conținut asemănător sau apropiat de conținutul aurului. România a fost una dintre puținele țări din lume care a avut uzine capabile să producă și să exporte telur.

Minereul extras din perimetrele Munților Apuseni, inclusiv “Certej-Săcărâmb”, Zlatna și “Roșia Montană-Bucium” a fost prelucrat la uzina de la Baia Mare. Vârful producției de telur la uzina de la Baia Mare a fost atins în anii ‘70. Atunci, metalul rar era folosit în țara noastră în metalurgie, la fabricarea componentelor din industria auto și nu numai.

Producția uzinei de la Baia Mare a fost oprită în anul 1992, în contextul reducerii activității miniere. Uzina a fost privatizată și în cele din urmă a ajuns o ruină. În prezent, România nu mai poate să realizeze produse finite din telur pentru că nu mai are uzine capabile să prelucreze acest metal rar. Mina Zlatna, unde a fost descoperit telurul, a fost închisă tot în anul 2004, ca ”nerentabilă”, în urma unor lucrări de ecologizare în valoare de peste 4 milioane de euro, bani de la Banca Mondială. Și aici, ca și la Baia de Arieș, foștii lucrători cred că mineritul putea continua.

Muzeul orașului minier Zlatna

În 2013, Comisia Europeană a clasat telurul ca ”metal critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi IT. Necesarul anual de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că în anul 2020 cererea s-ar putea dubla. Giganți ai industriei mondiale precum lntel sau Samsung au început să fabrice componente IT și pentru telefonia mobilă din telur. Deși Comisia Europenă atrage atenția asupra importanței tot mai mari a acestui metal rar, în Strategia României pentru minerit 2012-2035 nu se face nicio referire la telur. O singură strategie a autorităților a rămas în picioare de-a lungul timpului.

Aceea de a prezenta aceste minerale valoroase ca piese de… muzeu. Cu siguranță, în viitorul apropiat, vom găsi telurul și în locul unde a intrat pentru prima dată în atenția omenirii: orașul Zlatna. Primarul localității, Silviu Ponoran, a declarat pentru ziarul „Unirea” că orașul pe care îl administrează va avea în curând propriul muzeu, unde vor fi expuse documente și arhiva care a mai rămas neatinsă de tăvălugul neiertător al istoriei. Muzeul va fi amenajat în clădirea fostului Tezauriat al Oficiului Minier Zlatna, actualul centru de sănătate. ”Documentele fostelor mine nu le mai avem, au fost cărate toate pe la Budapesta. În schimb, avem documente mai recente, toată arhiva de la fosta uzină Ampelum Zlatna. Noroc că au fost preluate de administrația locală, că se alegea praful de ele”, explică primarul Ponoran.

Publicitate

Ştirea zilei

Nicolae Albu despre situația spitalelor din Alba, în valul 5 al pandemiei de COVID-19: „Din fericire nu avem presiunea pe care am avut-o în valul patru”

Publicat

în

Nicolae Albu despre situația spitalelor din Alba, în valul 5 al pandemiei de COVID-19: „Din fericire nu avem presiunea pe care am avut-o în valul patru”

Prefectul Nicolae Albu, aflat la o emisiune la Radio Unirea FM, a discutat referitor la situația spitalelor din județul Alba, în valul cinci al pandemiei de COVID-19.

„Ca în fiecare zi am avut discuții cu colegii din Comitetul pentru Situații de Urgență, și în dimineața aceasta ne-am uitat puțin peste situația epidemiologică, deși avem multe cazuri, din fericire nu avem presiunea pe spitale pe care am avut-o în valul patru.

Electrica Furnizare Discount

Ca să vă dau un exemplu, DSP are un plan de reziliență pentru optimizarea spitalelor și noi trebuie să avem atât paturi pentru COVID, cât și paturi ATI. Știm din trecut că problemele cele mai mari au fost pe locurile ATI, dar aici am avut, ca de fiecare dată, deja am intrat, putem să spunem, într-o rutină de colaborare, o colaborare foarte bună între spitale.

În momentul când cazuri cresc foarte mult și nu mai facem față, ca Spitalul Județean de Urgență Alba să poată să intervină la toate cazurile grave, pentru că sunt foarte multe cazuri non-Covid și atunci noi nu putem să blocăm cel mai mare spital și cel mai performant, ca să spun așa.

Avem niște protocoale de colaborare cu Spitalul Aiud și cu Spitalul Blaj și pacienii ATI, în momentul când crește numărul de cazuri pe ATI sunt redirecționați la Aiud și dacă este cazul, inclusiv la Blaj.

Avem o situație stabilă, gradul de ocupare este undeva la 20%, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Noi avem undeva la 380 de paturi, dar fac precizarea că împreună cu conducerea DSP noi le mărim în dinamică atât cât este nevoie, nu înseamnă că dacă, doamne ferește, vom avea nevoie de 420 de paturi, atâtea vom face.

Problema mai mare e pe paturi ATI, unde știm bine că linia de gardă e o linie de gardă județeană, merg medici din tot județul să asigure linia de gardă de la Aiud, dar și acolo avem de exemplu 20 de paturi, iar în cazurile mai grave noi am funcționa până la 28 de pacienți, gradul de ocupare este destul de mic, noi la Blaj nu avem deocamdată niciun pacient, iar la Alba și la Aiud gradul de ocupare e undeva la 20%”, a declarat Nicolae Albu, Prefectul Județului Alba.

Citește mai mult

Ştirea zilei

Primăria Alba Iulia, ”ciuca bătăilor”. A pierdut definitiv toate procesele cu STP

Publicat

în

Primăria Alba Iulia, ”ciuca bătăilor”. A pierdut definitiv toate procesele cu STP

Primăria municipiului Alba Iulia a pierdut definitiv procesul cu compania de transport în comun din oraș, STP SA.

Curtea de Apel Alba Iulia a respins marți, 18 ianuarie, recursul înaintat de primăria Municipiului Alba Iulia la decizia Tribunalului Alba, ca nefondat.

Primăria Alba Iulia a pierdut proces după proces în războiul declanșat împotriva STP SA, operatorul de transport local. După ce au pierdut cererea de ordonanță președințială la două instanțe, soluția rămânând definitivă, au pierdut și pe fond, tot la două instanțe.

Electrica Furnizare Discount

„Respinge recursul declarat de reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL ALBA IULIA împotriva sentinţei nr. 329/CAF/2021, pronunţate de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosar nr. 1385/107/2019, ca nefondat. Respinge recursul incident declarat de ASOCIAŢIA INTERCOMUNITARĂ DE DEZVOLTARE ALBA IULIA TRANSPORT LOCAL împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată azi, 18.01.2022 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se arată în soluția pe scurt a instanței.

Războiul declanșat de tandemul Pleșa-Popescu cu STP SA a fost oricum unul tardiv, pentru că aceștia conduceau deja Primăria Alba lulia în momentul în care achiziția serviciului de transport public local era în desfășurare.

Actualmente, Primăria Alba lulia a încearcat să apeleze la câteva artificii juridice, colaterale, lipsite de substanță, care nu au avut cum să afecteze procedura de licitație finalizată cu un câștigător și urmare a căreia a fost încheiat contractul cu STP. Astfel „meciul” dintre STP și Primăria Alba lulia s-a încheiat cu un categoric 4-0.

Citește mai mult

Ştirea zilei

Dosarul fraudei de la CEC Bank Zlatna: Femeia care a furat un MILION de euro şi i-a donat la săraci şi la biserici, trimisă din nou în judecată

Publicat

în

Dosarul fraudei de la CEC Bank Zlatna: Femeia care a furat un MILION de euro şi i-a donat la săraci şi la biserici, trimisă din nou în judecată

Femeia care a provocat un prejudiciu de circa un milion de euro CEC Bank, prin sustragerea banilor în decurs de mai mulţi ani de la clienţii agenţiei din oraşul Zlatna, a fost trimisă în judecată într-un nou dosar.

E M este acuzată de săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

„În perioada 24.01.2006 – 10.08.2016, în calitate de funcţionar public în cadrul unei agenţii bancare din Jud. Alba, inculpata a falsificat semnătura de la rubricile destinate titularului de cont de pe un număr de 368 documente de retragere / lichidare / transfer / virament intrabancar pentru a ascunde retragerile, în mod neautorizat, de sume de bani din conturile de depozit ale 60 de clienţi ai băncii”, a precizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia. Dosarul a fost înregistrat la instanţa de judecată joi, 13 ianuarie 2022.

Electrica Furnizare Discount

Femeia a fost condamnată în 2018 la 5 ani şi 6 luni de închisoare pentru delapidare, prejudiciul reţinut în sarcina acesteia fiind de 4.227.940 lei şi 235.981 euro. E M a fost obligată să restituie aceşti bani, dar neavând venituri s-a constatat că nu are cum să plătească uriaşa sumă. Bani delapidaţi au fost plătiţi, în final, de către CEC Bank către 168 de clienţi care şi-au pierdut sumele depuse în conturi. Un număr de 129 de clienţi nu au fost despăgubiţi, iniţial, pentru că nu deţineau documente care să ateste faptul că ar fi avut în cont sumele de bani pe care le-au solicitat. Cea mai mare parte a acestora au acţionat în judecată bancă şi au obţinut în justiţie despăgubirile solicitate. Şi în prezent, la mai bine de cinci ani de la scandal, încă mai sunt procese în derulare pe rolul instanţelor din Alba.

În declaraţia dată în faţa anchetatorilor, E M a spus că nu a dorit să prejudicieze clienţii, cunoscând faptul că oricum vor fi despăgubiţi şi nici nu a dorit să se îmbogăţească, ea susţinând că ar fi donat banii la persoane sărace şi la biserici.

A afirmat, în schimb, că era nemulţumită de condiţiile de muncă, de modul în care a fost tratată de superiori şi de salariul primit. „Scopul urmărit de către inculpata M E a fost în primul rând de sabotare a activităţii CEC, inculpata considerând că nu a fost apreciată corespunzător de către conducerea unităţii şi în mod subsidiar de obţinerea unor foloase de natură financiară”, se afirmă în motivarea hotărârii de condamnare din anul 2018. Femeia are 60 de ani şi a fost eliberată condiţionat din închisoare în ianuarie 2021.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare