Aproximativ 50% din români și-ar achiziționa o mașină electrică. Care este principalul motiv al reticenței

Pentru a reduce costul alimentării și protejarea mediului, jumătate din români ar vrea să își achiziționeze mașini electrice, însă principalul motiv de reticență rămâne infrastructura de încărcare.

Maşinile hibride şi electrice sunt preferate de aproape jumătate dintre consumatorii români (46%), care spun că ar alege o astfel de motorizare pentru viitoarea maşină, reiese din studiul Deloitte 2022 Global Automotive Consumer Study, realizat în 25 de ţări din întreaga lume, inclusiv în România, potrivit Agerpres.

Dintre aceştia, cei mai mulţi (63%) ar face o astfel de achiziţie datorită costului cu alimentarea, care rămâne încă scăzut faţă de motorizarea pe benzină sau motorină, 49% sunt motivaţi de protecţia mediului, 47% de sănătatea personală, iar 40% sunt atraşi de stimulentele acordate de stat.

Dintre ţările europene analizate în studiu, în cinci se remarcă faptul că numărul consumatorilor care intenţionează să îşi cumpere o maşină pe combustie internă a scăzut sub 50%. Este vorba de cele mai mari pieţe din regiune, respectiv Germania (49%), Franţa (48%), Marea Britanie (47%), Spania (35%) şi Italia (31%).

Procentul celor care rămân fideli unei maşini pe motorină sau benzină este de 50%

Dintre participanţii din România care preferă o maşină electrică, cei mai mulţi ar opta pentru un model hibrid, în timp ce interesul pentru maşinile pe baterie rămâne încă redus, doar 7% din totalul respondenţilor români având o astfel de opţiune.

Tendinţa de trecere către maşini mai puţin poluante este evidentă în Europa, chiar dacă remarcăm ţări în care motorizarea clasică rămâne preferată – Cehia (74%), Austria (58%) sau Polonia (57%). În primul trimestru din 2022, cota de piaţă a autovehiculelor electrice hibride a crescut la 25,1% din vânzările din Uniunea Europeană, de la 21% în aceeaşi perioadă din 2021, potrivit Asociaţiei Europene a Producătorilor de Automobile.

Vânzările de maşini electrice hibride au crescut cu 45%

În cazul celor pe baterie avansul a fost de peste 400%.

„Evoluţia este remarcabilă, chiar dacă baza de raportare este scăzută. Schimbarea de mentalitate se explică atât prin creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la impactul utilizării maşinii personale asupra mediului, cât şi prin politica autorităţilor europene în această direcţie”, a declarat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Pe de altă parte, timpul de aşteptare pentru o maşină nouă este din ce în ce mai mare, din cauza problemelor apărute în ultimii doi ani pe lanţurile de aprovizionare, motiv pentru care înmatriculările de maşini rulate, mult mai poluante, au crescut în România, în 2021, cu 3,7% (aproximativ 400.000 de maşini), iar pentru cele noi au scăzut cu 4% comparativ cu anul anterior (121.000 de maşini), conform datelor publicate de autorităţi. Tendinţa s-a inversat în primele luni din 2022, dar situaţia rămâne îngrijorătoare, a adăugat el.

Dintre românii care intenţionează să îşi cumpere o maşină electrică, 54% spun că şi-ar menţine preferinţa chiar dacă preţul energiei ar fi similar cu cel al combustibililor clasici, însă 38% şi-ar schimba planurile în acest caz, iar 8% nu sunt siguri ce decizie ar lua.

Reticența cauzată de infrastructura publică de încărcare a mașinilor electrice

Motivele pentru care consumatorii români rămân reticenţi cu privire la maşinile electrice sunt legate de infrastructura publică de încărcare, încă precară (23%), autonomia limitată (16%) şi preţul ridicat (15%).

În celelalte ţări europene analizate, autonomia limitată reprezintă principalul motiv de reticenţă – Franţa (25%), Germania (24%), Italia (22%), Polonia (22%), Austria (21%), Belgia (21%), Spania (21%), Marea Britanie (21%). Consumatorii europeni care încă preferă motoarele clasice aşteaptă ca autonomia motoarelor electrice să crească pentru a îşi schimba opţiunea.

Cei mai mulţi români plănuiesc să îşi încarce maşina electrică acasă (49%), dar aproape la fel de mulţi (45%) spun că vor să apeleze la staţiile publice de încărcare. În alte ţări europene, procentul celor care vor să îşi alimenteze maşina electrică acasă creşte la 81% în Marea Britanie, 71% în Austria sau 70% în Germania.

Studiul Deloitte Global Automotive Consumer Study 2022 a fost efectuat în rândul a peste 26.000 de consumatori din 25 de ţări din întreaga lume, dintre care peste 11.000 din zece state europene, respectiv Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Germania, Italia, Polonia, România, Spania şi Marea Britanie.

Sursa: DCNEWS.ro

Pensie pentru românii care au lucrat în Italia: Ce se întâmplă cu certificarea şi confirmarea stagiilor de cotizare ale românilor care lucrează în această ţară

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat că România va colabora cu Italia pentru certificarea şi confirmarea stagiilor de cotizare a cetăţenilor români care lucrează în această ţară, cu scopul de a scurta timpul de aşteptare pentru cei care au dreptul la pensie.

„Ceea ce noi am stabilit astăzi împreună este foarte important pentru cetăţenii ambelor ţări. Pe lângă prietenia deja cunoscută dintre Italia şi România astăzi ne-am împrietenit şi mai mult la nivel de ministere ale Muncii şi Solidarităţii Sociale şi a Politicilor Sociale din Italia şi am stabilit foarte clar o colaborare intensă şi apropiată pentru a rezolva în primul şi în primul rând câteva lucruri extrem de importante. (…) am stabilit foarte clar o cooperare în ceea ce înseamnă certificarea şi confirmarea stagiilor de cotizare a cetăţenilor români care lucrează în Italia şi să lucrăm împreună pentru a scurta cât mai mult acest timp de aşteptare pentru că cetăţenii au dreptul pensie şi noi trebuie să ne ocupăm cât mai rapid pentru a le deschide acest drept „, a precizat Budăi.

Detalii despre înfiinţarea Autorităţii Europene a Muncii

De asemenea, el a vorbit şi despre înfiinţarea Autorităţii Europene a Muncii, un dosar extrem de important pentru Uniunea Europeană finalizat pe perioada Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene în anul 2019.

„Pe lângă acest lucru, vreau cu mândrie dar şi cu modestie să vă aduc aminte de un aspect. Atunci când am avut onoarea să fiu iarăşi ministru pentru prima oară, în 2019, pe perioada Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene am înfiinţat sau am finalizat un dosar extrem de important pentru Uniunea Europeană şi anume înfiinţarea Autorităţii Europene a Muncii. Am stabilit împreună cu domnul ministru că prin această autoritate echipele noastre mixte de inspectori din Italia şi din România vor participa la grupuri de lucru şi de profesionalizare şi de armonizare a condiţiilor de lucru şi a legilor din Italia şi România, astfel încât la controalele ulterioare mixte care se vor desfăşura bineînţeles şi în România şi în Italia să ne fie mult mai uşor să facem acest lucru”, a subliniat şeful de la Muncă.

Sursa: dcbusiness.ro

Carantină obligatorie pentru pacienții infectați cu variola maimuței: Care este prima țară care a introdus măsura

Prima țară din lume care a introdus carantina obligatorie, timp de 21 de zile, pentru persoanele cu variola maimuței este Belgia. Patru cazuri de îmbolnăvire au fost raportate în țară, în ultima săptămână.

Autoritățile sanitare belgiene au luat această decizie vineri, scrie presa din Belgia.

Contacții celor infectați cu variola maimuței nu sunt obligați să se autoizoleze, dar trebuie să fie atenți, mai ales dacă intră în contact cu persoane vulnerabile.

Variola maimuță este o boală din aceeași familie cu variola, iar simptomele includ o erupție cutanată, febră, dureri musculare și dureri de cap. Variola maimuță are o mortalitate mai scăzută decât variola, de sub 4%. Experții sunt însă îngrijorați de răspândirea neobișnuită a bolii în afara Africii, acolo unde este întâlnită frecvent.

Institutul de Boli Tropicale din Belgia a transmis că riscul apariției unui focar mai mare în țară este scăzut, potrivit cotidianului belgian Le Soir .

Sâmbătă, microbiologul Emmanuel André, coordonator al laboratorului național pentru Covid-19, a anunțat printr-un mesaj pe Twitter că un al patrulea caz de variola maimuței a fost confirmat în țară. „Pacientul este tratat în Valonia și are legătură cu un eveniment de la Anvers în care au fost infectate alte două persoane”, a scris el, referindu-se la un festival care a avut loc în acel oraș, în mai.

Sâmbătă, Organizația Mondială a Sănătății a raportat că 92 de cazuri au fost confirmate în 12 țări, 28 de cazuri suspecte fiind investigate. Au fost confirmate cazuri de variola maimuță în Marea Britanie, Portugalia, Suedia, Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, SUA, Canada și Australia.

În Marea Britanie, Susan Hopkins, responsabil al agenţiei britanice pentru siguranţă sanitară (UKHSA), a declarat duminică pentru BBC că zilnic s-au detectat mai multe cazuri de variola maimuţelor.

Ministrul britanic al Educaţiei, Nadhim Zahawi, a spus că Guvernul britanic tratează problema ”foarte, foarte serios”.

Sursa: digi24.ro