Țara noastră a pierdut cel puţin 1,1 milioane de locuitori din 2011 până în prezent, conform INS

Țara noastră a pierdut cel puţin 1,1 milioane de locuitori din 2011 până în prezent, conform INS

România a pierdut cel puţin 1,1 milioane de persoane din populaţia rezidentă din 2011 până în prezent, pe fondul sporului natural negativ şi al migraţiei externe, principalii factori ai scăderii populaţiei.

„Dacă ne uităm la dina­mica populaţiei rezidente, observăm o scădere foarte ac­centuată a populaţiei între cele două recensă­min­te: de la ultimul recen­să­mânt până în prezent avem o pierdere de cel puţin 1,1 mi­lioane de persoane la nivelul popu­laţiei rezidente“, a spus Tudorel Andrei, preşedin­te­le Institutului Naţional de Statistică (INS).

La ultimul recensământ, cel din 2011, România avea o populaţie de 20,1 milioane de locuitori, iar în 2021, conform estimărilor INS, populaţia rezidentă a României a fost de 19,1 milioane de locuitori. Cel mai ridicat nivel al populaţiei României a fost înregistrat în anul 1992, când ţara avea 22,8 milioane de locuitori.

România va avea un nou recensământ al populaţiei şi locuinţelor în 2023 (după ce a fost amânat din cauza pandemiei), iar INS a început deja pregătirile şi va organiza un recensământ de probă chiar în acest an, potrivit Mediafax.

UDMR, campanie de informare privind recensământul care va începe în luna martie

„Pe 14 martie, va începe recensământul în România. Cu acest prilej…am lansat campania noastră de informare și susținere cu sloganul „Trăim aici, deci trăim” care este o parte profesională coordonată de Asociația de Analiză Politică Publică.RMDSZ consideră recensământul ca fiind cea mai mare provocare a anului 2022, deoarece acesta este cel mai mare eveniment statistic: cunoscând rezultatele, puteți evalua schimbările sociale din ultimii zece ani – cum ar fi recolta populației coului Încercarea a scăzut cu mai mult de un an și jumătate milioane de oameni în Zetes și migrație, 35 mii pe an numărul înscrierilor în școli scade – și planifică viitorul.În lunile următoare, vă vom spune de multe ori și multe locuri cele mai importante informații, cele două tipuri ale factorilor de recensământ.

În ceea ce privește actul pragmatic: pe baza rezultatelor recensământului, subvențiile între așezări și județe vor fi repartizate între așezări, precum și modificările cu locuințe, familie, educație, sănătate, decizii de angajare legat de unitate, situație socială.Actul simbolic, iar la noi acesta este cel mai important lucru este câți maghiari trăiesc în România. În cazul nostru, recensământul va avea succes atunci când comunitatea maghiară va fi numărată corect și eficient.

Prin urmare, încurajăm pe toată lumea să participe la împlinirea de sine menită a fi inovată, întreprinzându-și cu mândrie identitatea etnică, lingvistică și religioasă”, a transmis Kelemen Hunor, liderul UDMR.

Posibile mize ale recensamântului

Kelemen Hunor a declarat că dacă eficienţa recensământului scade sub 90% şi peste 10% din date vor fi introduse din baze de date administrative care nu menţionează apartenenţa etnică, este posibil ca numărul maghiarilor din România să scadă sub un milion, potrivit MTI.

Miza recensământului, printre altele, o reprezintă fondurile acordate de Uniunea Europeană, acestea fiind raportate la populație. De asemenea, o altă miză poate fi legată de numărul locurilor de europarlamentari.

Locurile în Parlament sunt repartizate între diferitele state, în temeiul tratatelor UE, pe baza principiului „proporționalității degresive”. Cu alte cuvinte, statele cu o populație mai numeroasă au mai multe locuri decât statele mai mici, dar statelor mai mici le revin mai multe locuri decât ar rezulta dintr-un calcul strict proporțional. România are, în acest moment, 33 de europarlamentari, doi fiind de la UDMR.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI