Rămâi conectat

Actualitate

Stingem becul din cauza crizei: România va fi obligată să-și reducă consumul de energie cu 5% în orele de vârf

URSALEȘ Iulian

Publicat

în

Stingem becul din cauza crizei: România va fi obligată să-și reducă consumul de energie cu 5% în orele de vârf

Miniștrii europeni ai energiei au ajuns la un acord pentru taxarea veniturilor suplimentare realizate de producătorii din domeniu, a anunțat vineri ministrul român, Virgil Popescu, dar și pentru reducerea obligatorie a consumului de energie, măsură pe care Croația, Ungaria, Bulgaria, România și Grecia nu au susținut-o.

Noile măsuri vizează, printre altele:

1. Captarea veniturilor suplimentare realizate de producătorii de energie electrică şi alţi actori din piaţa de energie electrică peste un nivel maxim de 180 Euro/MWh în perioada 1 decembrie 2022 – 30 iunie 2023 şi utilizarea acestora pentru a finanţa măsurile de protecţie a consumatorilor finali de energie electrică

Elit - Gustul Desăvârșit

2. Instituirea unei contribuţii de solidaritate din partea companiilor care activează în domeniul petrolului, gazului natural, cărbunelui şi al rafinăriilor

3. Demersuri de reducere voluntară a consumului de energie electrică cu 10% cu o componentă obligatorie de 5% în orele de vârf.

”Am participat astăzi la reuniunea Extraordinară a Consiliului TTE in format Energie, organizată la Bruxelles, pentru a discuta măsuri concrete de abordare a problemei preţurilor ridicate la energie şi gaze naturale. Ca urmare a reuniunii anterioare a Consiliului Energiei din 9 septembrie 2022 în care am semnalat Comisiei Europene, alături de ceilalţi miniştri, preocupările noastre cu privire la necesitatea unei intervenţii rapide în piaţa de energie la nivel comunitar, astăzi am ajuns la un acord politic cu privire la o serie de măsuri de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie”, spune ministrul Energiei.

Virgil Popescu arată că ”acest nou set de măsuri completează cadrul existent la nivelul UE dezvoltat cu sprijinul statelor membre pentru a asigura rezilienţa şi solidaritatea europeană în contextul crizei energetice determinate de războiul din Ucraina”.

”România a susţinut în ambele situaţii ca reducerea să fie voluntară, dar din păcate, în cazul orelor de vârf, doar BG, EL, HR, HU au fost alături de noi. În schimb, am obţinut flexibilităţi suplimentare privind modul de identificare a orelor de vârf la nivel naţional. Statele membre vor putea, de asemenea, interveni în stabilirea unor preţuri reglementate la energie electrică pentru consumatorii casnici şi IMM-uri şi alte categorii de consumatori”, spune ministrul.

Virgil Popescu mai afirmă că în cadrul negocierilor, România a obţinut garantarea faptului că măsurile deja adoptate la nivel naţional privind protejarea consumatorilor şi captarea veniturilor realizate de toţi participanţii din piaţă (producători de energie din toate sursele de energie, traderi şi furnizori), într-o abordare echitabilă pot fi menţinute. România a promovat măsuri suplimentare de protejare a consumatorilor energo-intensivi, fiind importantă menţinerea competitivităţii industriei europene şi păstrarea locurilor de muncă.

”Cu privire la piaţa gazelor naturale, am reiterat în cadrul dezbaterilor urgenţa implementării unui plafon la tranzacţiile cu gaze naturale pe piaţa angro europeană. Demersul este susţinut de majoritatea statelor membre şi vizează un tarif plafonat pentru importurile de gaze naturale indiferent de provenienţă şi pentru tranzacţiile interne, cu asigurarea securităţii în aprovizionare. Un tarif plafonat ar conduce la un preţ mai redus la energia electrică produsă pe bază de gaze naturale, la agentul termic şi la materia primă utilizată în industria de profil. De asemenea, România susţine în continuarea activarea de urgenţă, înainte de iarna aceasta, a Platformei Energetice Europene pentru achiziţia în comun a gazelor naturale astfel încât să se asigure o distribuţie echitabilă a volumelor suplimentare de gaze şi LNG atrase către UE”, a spus Virgil Popescu.

El a menţionat că, pentru viitorul apropiat, România continuă să susţină obiectivul de decuplare a preţului energiei electrice de cel la gazului natural, solicitând propuneri concrete din partea Comisiei Europene pentru reformarea design-ului pieţei de energie.

”De asemenea, România a indicat sprijinul pentru securitatea în aprovizionare cu gaze şi energie electrică a Republicii Moldova, menţionând declaraţia comună adoptată la Odessa în luna septembrie 2022 între România, Republica Moldova şi Ucraina pentru stimularea interconectărilor şi cooperării în domeniul energiei şi creşterea schimburilor bilaterale de energie electrică, în special în perspectiva asigurării siguranţei în aprovizionare a Republicii Moldova în această iarnă”, a arătat Popescu.

”România şi-a exprimat îngrijorarea alături de alte state membre faţă de scurgerile de gaze din gazoductele Nord Stream 1 si 2 din Marea Baltică şi suportul pentru măsuri la nivel european de creştere a siguranţei infrastructurii critice. De asemenea, a condamnat orice acţiuni deliberate de sabotare a reţelelor de aprovizionare la nivelul UE, cu impact asupra securităţii şi rezilienţei comunitare”, a mai transmis ministrul Energiei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Bani pentru autoritățile locale, pentru obținerea independenței energetice: Apel de proiecte de 250 de milioane de euro de la Guvern

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Bani pentru autoritățile locale, pentru obținerea independenței energetice: Apel de proiecte de 250 de milioane de euro de la Guvern

În cursul zilei de marți, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene dă startul unui apel de proiecte în valoare de 250 de milioane de euro, destinat autorităților publice locale, pentru investiții în echipamente și utilaje care să vizeze obținerea independenței energetice.

În total, autorităţile locale vor avea la dispoziţie 500 de milioane de euro pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile, atât pentru consum propriu cât şi pentru comercializare, spune instituţia.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit MIPE, ”având în vedere efectele crizei din Ucraina, care au condus la creşterea preţului la materialele de construcţii în medie cu peste 60%, în timp ce preţul la utilităţile publice (energie, gaze naturale, combustibil) a crescut în medie cu peste 40%, Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare, implementează în această perioadă măsuri în valoare totală de 1 miliard de euro, pentru sprijinirea mediului de afaceri şi a autorităţilor locale”.

500 de milioane de euro sunt alocate pentru eficienţa energetică a autorităţilor publice locale, care sunt nevoite să suporte din bugetele locale fondurile necesare pentru cheltuielile de funcţionare ale serviciilor publice din educaţie şi din sănătate.

”Producerea de energie verde trebuie să devină o prioritate de îndată pentru autorităţile locale, atât pentru consum propriu, cât şi pentru comercializare, mai ales în condiţiile creşterii însemnate a preţurilor la utilităţi din ultima vreme. Este o schemă de finanţare prin care încurajăm autorităţile locale să adopte măsuri de producere a energiei verzi, destinată serviciilor publice cum sunt spitale, şcoli, iluminat public şi alimentarea cu energie termică a populaţiei”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

Pentru a evita eventualele deficite bugetare la nivel local care ar pune în dificultate asigurarea serviciilor publice de bază către populaţie, autorităţile publice locale sunt nevoite să identifice atât soluţii pentru a reduce consumul de energie şi odată cu aceasta şi emisiile de gaze cu efect de seră (GES), cât şi surse noi, mai avantajoase, de obţinere a energiei din surse regenerabile, prin intermediul cărora pot gestiona şi suporta cheltuielile de funcţionare ale serviciilor publice destinate populaţiei, precizează ministerul.

Scopul măsurilor este să contribuie la un nivel mai ridicat de independenţă energetică a autorităţilor publice locale, prin obţinerea de energie din surse regenerabile (geotermală, solară, eoliană şi altele de asemenea natură).

250 de milioane de euro pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere energie din surse regenerabile de energie, pentru consum propriu

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare, dă startul, în data de 08 noiembrie 2022, ora 10.00, apelului de proiecte dedicat autorităţilor administraţiei publice locale – Măsuri pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere energie din surse regenerabile pentru consum propriu la nivelul autorităţilor publice locale.

Apelul se aplică pentru proiectele care propun ca acţiuni investiţii în echipamente, utilaje, dotări specifice necesare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile (cu excepţia biomasei), destinată consumului propriu. În categoria surselor de energie regenerabile se încadrează utilizarea următoarelor surse: eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energie hidraulică, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz.

Se vor finanţa următoarele tipuri de proiecte: realizarea capacităţilor de producere energie electrică şi / sau termică în cogenerare din surse de energie regenerabilă cu excepţia biomasei pentru consum propriu; realizarea capacităţilor de producere energie electrică sau termică din surse de energie regenerabilă, cu excepţia biomasei, pentru consum propriu.

În cazul proiectelor propuse, categoriile de investiţii sunt: investiţii în echipamente, utilaje, dotări specifice necesare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile destinată consumului propriu de energie al autorităţilor publice locale. În categoria utilizării surselor de energie regenerabile se încadrează panourile fotovoltaice, utilizarea apei geotermale, utilizarea energiei eoliene în zonele unde există potenţial de utilizare a energiei vântului, precum şi alte surse de energie regenerabile definite conform art. 2 din Legea nr. 220/2008, cu modificările şi completările ulterioare şi investiţii în realizarea de unităţi de cogenerare, trigenerare noi destinate obţinerii de energie din surse regenerabile pentru consumul propriu al autorităţilor publice locale. Bugetul alocat apelului de proiecte este de 250 de milioane de euro.

Pentru proiectele vizând realizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi/sau termice din surse regenerabile de energie cu excepţia biomasei pentru consum propriu grantul se acordă în lei sub forma rambursării cheltuielilor efectuate şi va fi de minim 500.000 euro şi nu poate depăşi 5.000.000 euro echivalent în lei la cursul Inforeuro din luna anterioară depunerii cererii de finanţare/ proiect de investiţii. Apelul este deschis din 8 noiembrie ora 10.00, până la 16 noiembrie ora 17.00. Cererile de finanţare se vor depune prin aplicaţia electronică IMM Recover, cu toate anexele solicitate prin ghid solicitantului.

250 de milioane de euro sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere energie din surse regenerabile de energie, pentru comercializare

De asemenea, un alt apel ce urmează să fie lansat în următoarea perioadă vizează sprijinirea autorităţilor publice locale pentru producerea energiei regenerabile în vederea comercializării.

Apelul se aplică pentru proiectele care propun ca acţiuni investiţii în echipamente, utilaje dotări specifice necesare pentru obţinerea de energie din surse regenerabile (cu excepţia biomasei), destinată comercializării. În categoria surselor de energie regenerabile se încadrează utilizarea urmatoarelor surse: eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energie hidraulică, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz.

Se vor finanţa următoarele tipuri de proiecte: Realizarea capacităţilor de producere energie electrică şi / sau termică din surse regenerabile de energie, cu excepţia biomasei, pentru comercializare;

Pentru aceste investiţii sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli privind dotări pentru obţinerea de energie din surse regenerabile; cheltuieli privind realizarea, achiziţionarea, modernizarea de capacităţi de producţie noi sau existente la momentul depunerii cererii pentru finanţare, pentru obţinerea de energie din surse regenerabile; cheltuielile de preluare, conectare a energiei în sistemul energetic naţional. Bugetul alocat apelului de proiecte este de 250 de milioane de euro.

Pentru proiectele vizând realizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi/sau termice din surse regenerabile de energie cu excepţia biomasei pentru comercializare se acordă în lei sub forma rambursării cheltuielilor efectuate şi va fi de minimum 5.000.000 euro şi nu poate depăşi 15.000.000 euro echivalent în lei la cursul Inforeuro din luna anterioară depunerii cererii de finanţare/ proiect de investiţii, mai precizează MIPE.

Separat, în această perioadă MIPE are deschise apeluri de proiecte pentru eficienţa energetică a mediului de afaceri în valoare de 500 de milioane de euro, astfel că cei interesaţi încă au timp să depună dosare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

A început distribuția pachetelor cu alimente de 25 de kilograme pentru persoane vulnerabile: Ce produse conțin și cine le primește

Ziarul Unirea

Publicat

în

A început distribuția pachetelor cu alimente de 25 de kilograme pentru persoane vulnerabile, oferite din fonduri europene. Ce produse conțin și cine le primește

Aceasta este transa a cincea de pachete cu alimente, iar fiecare pachet conține 12 tipuri diferite de produse, a anunţat miercuri ministrul Marcel Boloş.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Începând de astăzi, facem distribuţia celor 1.188.000 de pachete de alimente pe care le avem pregătite pentru persoanele şi familiile care se află în situaţii de dificultate.

Discutăm despre acele persoane şi familii care au venitul minim pe membru de familie sub venitul minim social garantat în plată, de cei care beneficiază de alocaţia pentru sprijin de familie, de persoanele care se află în situaţii de criză, sunt singure, sunt considerate vulnerabile din punctul de vedere al regulamentului Comisiei Europene, fiind tranşa a cincea care are acest pachet de alimente.

Pachetul de alimente are 25 de kilograme, sunt în pachet cuprinse de la 5 kg de făină, până la 4 kg de făină de mălai, 4 litri de ulei, 4 kilograme de orez, conserve de carne de porc, vită, pateu, gem, inclusiv compoturi sunt în cadrul acestor pachete.
Boloş: „Dacă am cumpăra aceste pachete de la raft, ar costa 260 de lei”

Valoarea pe care o avem pentru un pachet şi pe care am achitat-o este cu preţul ajustat de 190 de lei. Dacă aceste alimente ar trebui cumpărate de la raft astăzi, ar trebui să plătească 260 de lei, deci iată ce înseamnă o achiziţie de alimente în regim centralizat.

Am realizat această economie de cheltuială, dar şi sprijinul pentru industria alimentară pentru că tot ce aţi văzut aici, marea majoritate, cu excepţia orezului, sunt produse româneşti.

Dacă ar fi să luăm în calcul impactul celor şase tranşe pe care le asigurăm, de pachete alimentare, discutăm de 32.000 de tone de făină, 28.000 de tone de făină de mălai, 28 de milioane de borcane de compot, deci una peste alta, pentru industria alimentară din România este un ajutor deosebit.

Valoarea unei tranşe este de aproximativ 220 de milioane de lei şi avem această finanţare asigurată din Programul Operaţional Sprijin pentru Persoane Defavorizate.

În România avem 1.188.000 de cazuri, deci oameni care sunt în pragul de extremă sărăcie şi pentru care criza i-a afectat nu numai din punctul de vedere al preţului la utilităţi şi la bunurile de consum, iar pentru ei acest pachet de alimente este binevenit, întrucât le compensează o parte din cheltuielile pe care le au pentru traiul zilnic”, a anunţat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

Sursa: antena3.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Cât ai putea plăti în plus, în funcție de ROBOR și IRCC: Ratele românilor continuă să crească

Ziarul Unirea

Publicat

în

Cât ai putea plăti în plus, în funcție de ROBOR și IRCC: Ratele românilor continuă să crească

Ratele la credite cresc într-un ritm îngrijorător și perspectiva nu e deloc bună pentru cei îndatorați. Banca Națională a majorat din nou dobânda cheie, în încercarea de a mai potoli scumpirile.

Aceasta a ajuns la 6,75% și este cel mai ridicat nivel din 2010 până acum. Asta poate duce la noi creșteri de dobânzi și pentru cei care au credite, după ce ratele au crescut deja de câteva ori în ultimele luni. Pentru moment, însă, indicele ROBOR este în ușoară scădere, după ce Consiliul Concurenței investighează mai multe bănci tocmai din cauza acestui indice.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cum inflația este încă mare, BNR a majorat dobânda de politică monetară pentru a opta oară consecutiv anul acesta, de la 6,25, la 6,75%. Este mai puțin decât anticipau unii analiști, așa că e posibil ca ROBOR să scadă ușor în perioada următoare.

Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România: „Deja includeau o anticipație de 50-75 de puncte de bază creștere de rată de dobândă a Băncii Centrale. Cum a fost pe partea joasă a intervalului, 50 de puncte de bază, deci ușor mai puțin decât media anticipațiilor pieței, e posibil ca această acțiune să ducă la o ușoară corecție. Însă ratele ROBOR vor rămâne la un nivel ridicat.”

În ultimele zile, indicele ROBOR a coborât ușor, de la 8,20%, la 8,14%, cel mai scăzut nivel din ultimele săptămâni. Cele 10 bănci care participă la calculul indicelui sunt în vizorul Consiliului Concurenței, care a început un control pentru a verifica dacă nu cumva au majorat artificial acest indice.

Oricum, anul următor, toate dobânzile vor rămâne mari, spun analiștii, așa că nu este exclus ca ratele celor împrumutați să mai crească.

De exemplu, pentru un credit de 250.000 de lei, rata pentru un credit dependent de ROBOR ar mai putea crește cu 160 de lei, dacă indicele ajunge la 9%, după ce deja a crescut cu 1.000 de lei față de toamna anului trecut. Pentru un credit dependent de IRCC, rata va trece de 2.000 de lei din ianuarie și din primăvară ar mai putea crește din nou, potrivit finzoom.ro.

Irina Chițu, analist economic: „Important este ca fiecare să se uite la propriul credit și să își facă câteva comparații, să compare ce se întâmplă în piață la ofertele noi cu dobândă fixă. Dacă sunt încă pe ROBOR să treacă mai întâi la IRCC și apoi să se uite spre dobânzi fixe, adică să facă ceva cât mai rapid,dar să nu stea, pentru că nu vor scădea dobânzile prea curând.”

Pe de altă parte, Banca Națională încurajează în această perioadă economisirea. Au crescut și dobânzile la depozite. Doar că ele sunt mai mici ca rata inflației.

În plus, românii care au economii pot să investească în titluri de stat Tezaur pe un an sau doi ani, cu dobânzi de până la 9,15%.

Din cauza inflației mari, dobânzile cresc nu doar la noi, ci și în restul Europei, precum și în Statele Unite.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea