Rămâi conectat

Cultură Educație

Stilul de viaţă şi sănătatea (partea a 3-a)

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

După ce am descris în articolul precedent problema alimentaţiei corecte şi a regulilor elementare de igienă generală, inclusiv alimentară, în acest articol voi trata problema mişcării, a evitării sedentarismului, importanţa exerciţiului mintal şi evitarea stresului.
Mişcarea, ca şi alimentaţia, are o mare importanţă în prevenirea, dar şi în terapia bolilor. Nu se poate vorbi de mişcare fără a aborda şi problema sedentarismului, care este, de fapt, opusul mişcării. A face mişcare şi a se odihni este indispensabil pentru organism. Şi aici e valabil proverbul „A uza dar nu a abuza”, ca şi în cazul alimentaţiei, adică mişcarea, ca şi odihna în exces dăunează organismului, la fel şi dacă sunt insuficiente. Deci calea de mijloc e cea mai bună, după cum spuneau şi latinii în antichitate „Aureas mediocritas”. Avem nevoie de a ne mişca aşa cum avem nevoie de hrană, apă, aer. E nevoie însă şi de repaos, pentru a se recupera energia fizică şi psihică cheltuită. Mişcarea o facem, de fapt, în mod automat, reflex, dar trebuie să o facem şi în mod conştient, cum ar fi, de exemplu plimbările în parcuri, în apropierea râurilor, a lacurilor, a mării, la munte, etc., unde poluarea aerului, ca şi zgomotul produs de mijloace de transport sunt mai reduse.
Mişcarea tip plimbare, cu pas vioi, cel puţin 30 de minute pe zi şi a face exerciţii fizice timp de 10-15 minute mai ales dimineaţa, înainte de a pleca la serviciu sau la şcoală, este foarte important pentru sănătatea fizică şi mintală, atât la tineri cât şi la vârstnici. Recomand ca plimbarea să fie făcută, dacă e posibil, dimineaţa sau seara, în funcţie de condiţiile meteorologice. Se recomandă şi mersul cu bicicleta, mai ales unde există piste special amenajate.
Exerciţiile fizice se pot face atât în săli de gimnastică, unde există instructori calificaţi, cât şi la domiciliu, după ce am fost instruiţi în prealabil. De asemenea sunt indicate şi diferite sporturi, precum înotul, care este sportul cel mai complex şi deci, cel mai indicat pentru sănătate. Nu este indicat a face mişcare şi exerciţii fizice intense înainte de a merge la culcare.  Jocurile în bazine cu apă caldă sau rece, pe plaje cu nisip fin, pe lacuri, ca şi în mare, sunt indicate pentru sănătatea organismului. Plimbările seara pe malul mării, în preajma lacurilor, în parcuri, sunt recomandate pentru că poluarea aerului e mai mică decât în alte zone. Deci mişcarea în natură face bine nu numai corpului, ci şi minţii. Activează circulaţia sângelui şi a limfei, reduce colesterolul rău şi creşte colesterolul bun, reduce valorile tensiunii arteriale, vâscozitatea hematică, adezivitatea trombocitelor, ţesutul gras, creşte tonusul vagal, muscular, mobilitatea articulaţiilor, etc.
Ca urmare a efectelor de mai sus se previne staza venoasă, limfatică, artroza, celulita, oboseala nemotivată, creşte eliminarea radicalilor liberi din organism, activitatea enzimatică a muşchilor, a depozitelor de glicogen, ca şi aportul de oxigen la creier, ce influenţează pozitiv procesele cognitive cum sunt memoria, atenţia, etc. Plimbarea pe jos e sportul cel mai economic, ce poate fi practicat la orice vârstă (niciodată nu e prea târziu). E nevoie doar de îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată: subţire vara, nu de lână sau material sintetic, ci de bumbac, in, cânepă, etc, iar iarna, când e rece, haine de lână sau bumbac, groase, cu fular la gât. Încălţămintea să fie comodă: vara tip adidas, sandale, iar iarna adidaşi cu şosete mai groase.
Atenţie la timpul nefavorabil, care ne poate crea probleme: prea cald vara, mai ales între orele 11-17 sau când e ploaie, ceaţă, vânt puternic. Şi odihna este la fel de importantă pentru organism. Când vorbim de odihnă, ne referim la repaos pasiv (somnul sau a sta întins pe canapea, fotoliu) şi repaos activ, când ne relaxăm la sfârşit de săptămână sau în concediu la munte, la mare, etc. Referitor la somn, subliniez că durata sa variază cu vârsta şi de la individ la individ. Copiii, ca şi cei mai în vârstă, au nevoie de mai mult somn, iar 7-8 ore sunt suficiente pentru adulţi. Cu cât somnul este mai bun, cu atât ne simţim mai bine a doua zi. Important e a respecta orele de somn (ora 23 pentru un adult), precum şi cele de masă.
Pentru a uşura somnul este recomandabil a citi seara înainte de culcare, a asculta muzică lentă (clasică) şi nu ritmică, zgomotoasă, a evita gândurile neplăcute (negative), a nu privi la televizor sau a citi cărţi ce suprasolicită creierul, e evita discuţiile aprinse, a nu bea cafea după ora 18. Putem utiliza antifoane dacă zgomotul în zona unde locuim este prea puternic şi ne deranjează somnul. O ceaşcă de lapte cald, un măr, ca şi duşul cald sau un ceai pe bază de plante cu acţiune sedativă ajută a adormi. Aşa cum maşina are nevoie de mişcare pentru a nu rugini şi, eventual, a nu mai porni, aşa şi noi avem nevoie de a ne mişca, de a face exerciţiu mintal, pentru a evita (preveni) diferite boli, precum: diabet, artroză, obezitate, osteoporoză, constipaţie, celulită, ateroscleroză, boli cardiace, tromboză şi tromboflebită, demenţă, îmbătrânire precoce, etc.  Un alt factor important al sănătăţii, în afară de alimentaţie şi mişcare, este stresul. Din 1936 se vorbeşte pentru prima dată de stres, când medicul american Sely utilizează acest termen. El considera stresul „boala secolului”, ce a apărut ca urmare a urbanizării şi industrializării. Este un sindrom care cuprinde mai multe simptome, fără a fi o boală în adevăratul sens al cuvântului. Este o reacţie nespecifică a organismului la agresiuni de natură diferită. Există un „stres pozitiv” ce se cheamă eustres şi un „stres negativ”, distres, care este adevăratul stres folosit actualmente şi în limbajul comun. Noi avem nevoie de stimuli psiho-fizici (eustres), dar în anumite limite, peste care devine nociv (distres), mai ales dacă durează (stresul cronic), determinând scăderea rezistenţei imunitare a organismului, creşterea cantităţii de adrenalină, cortizon (hormonul stresului), ce favorizează o serie de afecţiuni: tumori, boli cardiovasculare, infecţioase, autoimune, metabolice, etc.
– Va urma –
Dr. Viorel POPA


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Cultură Educație

Cultură Educație

VIDEO | Proiectul educaţional „Şi eu am un vis”, la Centrul Școlar de Educație Incluzivă din Alba Iulia: Dezbateri și prezentări privind aspecte din viaţa cotidiană, performanţele şi realizările obţinute de persoanele cu dizabilități

Ziarul Unirea

Publicat

în

Proiectul educaţional „Şi eu am un vis”, la Centrul Școlar de Educație Incluzivă din Alba Iulia: Dezbateri și prezentări privind aspecte din viaţa cotidiană, performanţele şi realizările obţinute de persoanele cu dizabilități 3 Decembrie marchează, pe întreg mapamondul, Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilități. Este ziua în care fiecare dintre noi poate deveni mai conștient […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea