Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Soarta Munţilor Apuseni

Publicat

în

Munţii Apuseni, vestita „Ţară de Piatră” a oferit prin bogăţiile subsolului şi frumuseţea locului condiţii de viaţă îmbelşugate nu pentru moţi, locuitorii milenari ai munţilor ci pentru venetici şi cotropitori. De-a lungul istoriei moţii s-au ales cu munca, suferinţele şi necazurile. Experienţa tristă pe care au avut-o de-a lungul istoriei începând cu Horea, Cloşca şi Crişan şi sfârşind cu „prinţul” moţilor şi al Ardealului, Avram Iancu, i-a făcut să fie neîncrezători şi inospitalieri. În realitate ei, moţii, sunt nişte oameni de omenie care odată câştigaţi cu o idee cinstită poţi conta pe ei până la moarte.
Începând din 1997, odată cu aplicarea strategiei „moţului” Victor Ciorbea şi a guvernului său de restructurare a mineritului, în fapt de falimentare voită a unei ramuri importante a economiei naţionale, mineritul în Munţii Apuseni a intrat sub ghilotina FMI şi capul acestuia a coborât pe toboganul dispariţiei. În loc ca extracţia de aur, cupru, metale neferoase, uraniu să fie revigorată de stat prin aplicarea unor tehnologii avansate, care în acea perioadă nu erau deloc scumpe, s-a preferat ca „ultimele rămăşiţe” ale mineritului din Munţii Apuseni să se închidă iar locuitorii lor, moţii, să cerşească din nou din poartă în poartă.
Nu ştiu de ce, în România postdecembristă, guvernele perindate nu au luat în considerare o strategie pe termen mediu şi lung legată de resursele României şi în special de resursele extraordinare minerale din Munţii Apuseni pe baza „triajului economic” al importanţei lor. Aşa cum în spitalele din România şi din toată lumea funcţionează triajele la urgenţă pe baza principiului priorităţii aşa ar trebui să funcţioneze şi triajele legate de economia României iar această strategie să fie susţinută de toate guvernele de stânga sau de dreapta. Industria energetică: gazele, petrolul, curentul, cărbunele, industria extractivă din care face parte şi cea din Munţii Apuseni, aur, cupru, metale neferoase, uraniu ar trebui să fie intangibile pentru străini pentru a asigura independenţa şi prosperitatea României.
Din păcate programul de închidere a unităţilor miniere din Munţii Apuseni a continuat dramatic şi în perioada 1997-2008, s-au închis exploatările miniere Baia de Arieş cu mina Puţ Iosif, mina Buturoasa, exploatarea de la Zlatna cu minele: Haneş, Larga şi Valea Babei, Roşia Montană, Roşia Poieni care lucrează în „avarie” şi s-au disponibilizat peste 5600 de salariaţi. Guvernanţii României „conduşi” magistral de Banca Mondială şi FMI au derulat un program de „regenerare socio-economică” a zonelor miniere desfiinţate. Programul cuprindea o serie de măsuri ca: stimulare financiară, microcredite de sprijin pentru întreprinzători, granturi mici şi de dezvoltare socială a comunităţii miniere care au rămas doar pe hârtie sau doar la început, transformându-se într-un „proiect de degenerare” a unor localităţi din Munţii Apuseni: Baia de Arieş, care rămâne şi fără spital, Roşia Montană, Almaşu Mare, Lupşa, Sălciua, Poşaga, Ciuruleasa sau Mogoş. S-au dezvoltat aşa-zisele activităţi productive cum sunt: agroturismul sau culesul ciupercilor şi al fructelor de pădure care sunt sigur că nu vor asigura un trai decent pentru moţi. Desigur că s-a dezvoltat o „activitate productivă” pentru cei de la putere sau sateliţii lor şi anume tăierea sălbatică a pădurilor din Munţii Apuseni cu sute de „joagăre” care transformă copacul în scândură şi apoi este exportat în Occident fără să fie înnobilat de muncă românească. Aceşti magnaţi ai lemnului ar trebui să plătească un impozit substanţial pentru sănătate deoarece un singur copac produce într-un an 10 tone de oxigen de care plămânii moţilor au atâta nevoie. N-au să plătească niciodată acest impozit imaginat de mine, dar cel puţin să planteze pentru un pom tăiat, alţi doi în loc.
Ar trebui ca acum, în anul 2012, să fie încheiate lucrările de reconstrucţie ecologică a minei Baia de Arieş-Puţ Iosif-Iaz Brădeşti cu cianuraţia de 1 şi 2 sau la Buturoasa cu cianuraţia de 3. Nu cred că moţii, aceşti oameni destoinici şi cu apetit de carte şi şcoală, nu înţeleg pericolul pe care-l prezintă cianurile pentru sănătatea lor, a copiilor şi a nepoţilor lor. Sunt convins că există o alternativă de extracţie a aurului fără cianuri pe care guvernul României o va găsi. Sunt convins că va exista o alternativă pentru ca Ţara de Piatră să nu devină o ţară a sărăciei, iar moţii să nu mai spună de data asta nu la Viena ci la Bucureşti: „Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n poartă.”

dr. Mircea FRENŢIU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

INFORMARE| Amendament la documentul de Ofertă Publică de Preluare Obligatorie a PREBET S.A. Aiud aprobat prin decizia A.S.F nr. 634 din data de 25.05.2022

Publicat

în

APROBAREA AMENDAMENTULUI  NU ARE VALOARE DE GARANŢIE ŞI NICI NU REPREZINTĂ O ALTĂ FORMĂ DE APRECIERE A A.S.F. CU PRIVIRE LA OPORTUNITATEA, AVANTAJELE SAU DEZAVANTAJELE, PROFITUL ORI RISCURILE PE CARE LE-AR PUTEA PREZENTA TRANZACŢIILE DE ÎNCHEIAT PRIN ACCEPTAREA OFERTEI PUBLICE OBIECT AL DECIZIEI DE APROBARE. DECIZIA DE APROBARE CERTIFICĂ NUMAI REGULARITATEA DOCUMENTULUI DE OFERTĂ ÎN PRIVINŢA EXIGENŢELOR LEGII ŞI ALE NORMELOR ADOPTATE ÎN APLICAREA ACESTEIA.

Preambul

Principalul scop al acestui document este să furnizeze date actualizate în legătură cu unele informații prezentate în Documentul de Ofertă și trebuie citit doar împreună cu Documentul de Ofertă și în contextul Ofertei descrise în Documentul de Ofertă. Ofertanții și/sau intermediarul nu au actualizat nicio altă informație  decât cea prezentată în cuprinsul acestui amendament, celelalte informații prezentate în documentul de ofertă fiind corecte și complete la data Documentului de ofertă. Astfel, nici ofertanții și nici Intermediarul nu își asumă nicio responsabilitate privind acuratețea și caracterul complet al informațiilor prezentate în documentul de Ofertă, cu excepția datelor prezentate în acest amendament, la o dată ulterioară datei Documentului de ofertă.

 

Elit - Gustul Desăvârșit

Publicarea Amendamentului

Prezentul Amendament este pus la dispoziția investitorilor după aprobarea sa de către A.S.F. prin publicarea unui anunț conform aceleiași proceduri utilizate pentru publicarea Documentului de Ofertă.

Amendamentul la Ofertă va fi disponibil în același mod în care este și Documentul de Ofertă astfel:

  1. În format electronic de pe website-ul Intermediarului GOLDRING SA (goldring.ro) și al Bursei de Valori București (www.bvb.ro) .
  2. pe suport de hârtie, la cererea investitorilor adresată GOLDRING SA la sediul acesteia (Tg. Mureș, str. Tudor Vladimirescu nr. 56A, jud. Mureș).

Ofertanții au convenit la modificarea Documentului de ofertă după cum urmează:

Paragraful de la punctul 6: „Impetum Investmens S.A. va achiziționa cu prioritate în cadrul Ofertei un număr maxim de 1.822.122 acțiuni, Anodin Assets S.A. va achiziționa un număr de 5.225.000 acțiuni, Ges-Green Energy Specialists SRL  va achiziționa un număr de 5.225.000 acțiuni, restul de 5.227.560 acțiuni vor fi achiziționate de Acord Construct ALT S.R.L.”

se modifică astfel:

Ofertanții vor achiziționa cu prioritate în următoarea ordine precum și în limitele maxime precizate, în funcție de numărul de acțiuni ce vor fi subscrise în cadrul ofertei, după cum urmează:

  • Impetum Investmens S.A. – 5.236.819 acțiuni,
  • Anodin Assets S.A. – 4.087.620 acțiuni,
  • Ges-Green Energy Specialists SRL – 4.087.620 acțiuni și
  • Acord Construct ALT S.R.L – 4.087.623 acțiuni”

Potrivit prevederilor art. 28 (3) din Legea nr. 24/2017, ale art. 54 (4) din Regulamentul 5/2018 și ale Documentului de Ofertă,  investitorii care au acceptat să subscrie în oferta publică de cumpărare înaintea publicării amendamentului pot să îşi retragă acceptul în termen de două zile lucrătoare de la publicarea amendamentului, respectiv în perioada 27.05.2022 – 30.05.2022.

Celelalte prevederi ale Anunțului și ale Documentului de Ofertă rămân neschimbate.

Prezentul amendament  este întocmit în conformitate cu Legea nr. 24/2017 și Regulamentul ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările si completările ulterioare

 

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

24 mai: Ziua europeană a parcurilor naționale. Cum a ajuns să fie celebrată această zi și care este scopul acesteia

Publicat

în

24 mai: Ziua europeană a parcurilor naționale. Cum a ajuns să fie celebrată această zi și care este scopul acesteia

An de an, la data de 24 mai, este sărbătorită Ziua europeană a parcurilor naționale, la nivel continental, această zi având scopul de a apropia oamenii de natură și dea sensibiliza publicul privind impotanța frumuseții naturale în zonele protejate, dar și la impotanța conservării și gestionării durabile a ariilor protejate din Europa.

Hotărârea sărbătoririi Zilei europene a parcurilor naţionale a fost luată în 1999, când s-au împlinit 90 de ani de la crearea primelor nouă parcuri naţionale în Suedia (mai 1909). În acel an, pe 24 mai, peste o sută de organizaţii din 18 ţări europene au organizat evenimente de Ziua europeană a parcurilor naţionale.

Elit - Gustul Desăvârșit

Iniţiativa a aparţinut Federaţiei EUROPARC, organizaţie nonguvernamentală, fondată în 1973, ce reuneşte sute de autorităţi şi mii de arii protejate din 40 de ţări europene. EUROPARC doreşte conştientizarea opiniei publice europene faţă de importanţa rezervaţiilor naturale protejate şi a parcurilor naţionale.

România este membru al EUROPARC prin Academia de Ştiinţe Agricole, iar ariile protejate care intră sub incidenţa autorităţii EUROPARC sunt Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat. Din partea României, ca membri EUROPARC mai sunt: Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti; Asociaţia Altitudine; Administraţia Parcului Natural Apuseni; Enduro Ranch; ProPark – Fundaţia pentru arii protejate.

În România, celebrarea Zilei europene a parcurilor naţionale a fost marcată, an de an, prin organizarea unor manifestări dedicate celebrării unor evenimente cu semnificaţie deosebită în domeniul protecţiei naturii şi al ariilor naturale protejate, în organizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi a altor instituţii.

Europa are numeroase arii protejate importante, dar este în acelaşi timp un adevărat mozaic de naţiuni, culturi şi organizări politice. Până la constituirea Uniunii Europene nu s-a putut vorbi efectiv despre un punct de vedere comun sau despre iniţiative europene în domeniul conservării mediului. În anul 1994 a fost lansat la nivel european Planul de Acţiune pentru Ariile Protejate.

Iniţiative europene cum ar fi EECONET, EMERALD, Natura 2000 şi altele pregătesc drumul către o reţea europeană de arii protejate interconectate prin coridoare ecologice ce permit dispersia şi migrarea speciilor. În politica de conservare a mediului atât la nivel european, cât şi mondial se face simţită din ce în ce mai acut necesitatea trecerii de la conservarea speciilor la cea a habitatelor, de la conservarea unor locuri la conservarea unor ecosisteme şi de la măsuri naţionale la măsuri internaţionale.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Ce nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena: În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica în 21 mai

Publicat

în

Nume care se sărbătoresc de Sf Constantin şi Elena şi nume derivate din Constantin şi Elena care își serbează onomastica.

Sfinții Constantin și Elena: Peste 1,1 milioane de femei şi peste 600.00 de bărbaţi îşi sărbătoresc onomastica în 21 mai, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Citeşte şi: mesaje de Constantin şi Elena

Dintre cei 1.800.634 de români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, 640.518 sunt bărbaţi şi 1.160.116 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi.

Elit - Gustul Desăvârșit

Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi şi 315 – Costeluş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare