Rămâi conectat

Curier Județean

Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie şi Ioan

Redactia Ziarului Unirea

Publicat

în

Aşa cum cei trei crai de la răsărit au bătătorit drumurile întortocheate ale Orientului ca să ajungă la peştera Bethleemului, la fel cei trei mari luminători ai Ortodoxiei din veacul al IV-lea, Grigorie, Vasile şi Ioan au străbătut anevoiosul drum al istoriei bisericii universale, pentru ca învăţăturile cele mai curate, cele mai complete definiţii şi cele mai adânci taine ale fondului doctrinar creştin să ajungă neştirbite până în vremurile noastre. Gaşpar, Melchior şi Baltazar, cei trei magi, i-au dus pruncului Iisus din iesle, aur, smirnă şi tămâie, elemente ce însoţeau ungerea împăraţilor şi regilor la instalarea lor pe tron, iar Sfinţii Grigorie, Vasile şi Ioan i-au oferit cele mai vaste şi complete opere teologice din întreaga literatură patristică. După cum farmaciştii de vocaţie îşi probează eficacitatea produselor pe propriul lor organism, tot aşa Sfinţii Trei Ierarhi şi-au testat preceptele expuse în scris – fie dogmatice, morale sau sociale – prin propriul lor mod de viaţă.
Din punct de vedere social, Sfântul Vasile, spirit practic şi bun gospodar, înfiinţează primele aşezăminte de ocrotire socială pentru creştinii de toate vârstele: şcoli pentru tineri fără posibilităţi de întreţinere; cămine pentru orfani; azile şi spitale pentru bătrâni. Tot el pune bazele unui monahism creştin organizat, scriind normele de convieţuire pentru călugări şi călugăriţe numite Reguli mari şi mici.
Sfântul Grigorie de Naziaz era neîntrecut în înţelepciune şi în tâlcuirea tainelor lui Dumnezeu. Se spune că, la înălţarea sa pe scaunul patriarhal, în marea cetate a Constantinopolului, nu exista decât o biserică creştină, toate celelalte fiind eretice sau păgâne, iar la săvârşirea sa din viaţă, toate bisericile erau creştine, doar una singură mai rămânând în folosul ereticilor.
Despre Sfântul Ioan Gură de Aur, maestru în frumuseţea vorbirii, citim în „Vieţile Sfinţilor”, că „atât de bine a tâlcuit dumnezeiasca Scriptură şi a săvârşit evangheliceasca propovăduire, încât dacă n-ar fi fost sfântul acesta, ar fi fost de trebuinţă să mai vină încă o dată pe pământ Stăpânul Hristos”.
Datorită neîntrecutei prestaţii exercitate pe multiple planuri, epoca lor (sec. IV), s-a numit „veacul de aur al creştinismului”. Şi alte epoci istorice au fost marcate de prezenţa unor mari personalităţi, dar parcă niciodată timpurile n-au fost atât de generoase, încât simultan să nască o troiţă de valori spiritual-morale, total dedicate slujirii lui Dumnezeu şi oamenilor.
Împreună prăznuirea lor la 30 ianuarie se datorează unor dezbinări apărute între credincioşi, care au început să nutrească sentimente mai pioase pentru unul sau altul dintre cei trei sfinţi. Spre a preîntâmpina pericolul dezbinării bisericii, în timpul împărăţiei lui Alexie Comnenul (1081-1118), cei trei sfinţi s-au arătat nu în vis, ci în realitate, Mitropolitului Ioan al Cetăţii Evhaitenilor şi într-un glas i-au zis: „Noi, precum vezi, una suntem la Dumnezeu şi nu este între noi nici o sfadă sau împotrivire, ci fiecare în vremea sa, pornindu-se de dumnezeiescul Duh, am scris învăţăturile spre mântuirea cea de obşte şi folosul oamenilor; şi acelea pe care le-am învăţat noi înşine le-am dat şi altora spre înmulţirea talantului nostru şi nu este între noi vreunul întâi sau al doilea, ci dacă veţi vorbi de unul, şi cei doi urmează”. După această arătare, cei trei sfinţi s-au făcut nevăzuţi întorcându-se de-a dreapta tronului ceresc, aproape de Hristos pe care l-au slujit fără odihnă de la un capăt la altul al vieţii lor pământeşti.
Preot Petru PINCA, Blaj


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Curier Județean

FOTO| S-au dat aprobările pentru modernizarea propriu-zisă pe Emil Racoviță: așteptarea oamenilor ia oare sfârșit?

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

S-au dat aprobările pentru modernizarea propriu-zisă pe Emil Racoviță: așteptarea oamenilor ia oare sfârșit?

Marius Hațegan, vicepreședintele Consiliului Județean Alba a anunțat cu mare bucurie semnarea contractului de finanțare pentru lucrările de extindere și reabilitare a rețelelor de apă și canalizare din zona Emil Racoviță.

S-a semnat contractul de finanțare pentru lucrările de extindere și reabilitare a rețelelor de apă și canalizare din zona Emil Racoviță, prin programul guvernamental „Anghel Saligny”
Ministrul dezvoltării, Attila Cseke, a semnat documentul prin care se asigură finanțarea de peste 14 milioane de lei. În concluzie, am trecut de la stadiul, parcă interminabil, de „vom face”, la cel de „facem”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Nu mă grăbesc să anunț că e o veste bună ci, mai degrabă, că păsuirea dată de albaiulienii de aici se apropie de sfârșit. Acest moment are în spate o istorie din care nu lipsesc frustrările și dezamăgirile de ambele părți. Nu e o consolare pentru nimeni să amintim că toți indicatorii tehnici, procedurile de expropriere, toate etapele acestui proiect de reabilitare au pornit cu mulți ani în urmă. Iar întârzierea modernizării acestei zone nu poate fi transformată într-o vină exclusivă a unui politician, om de administrație sau ambele.

Oricine și-ar fi dorit să nu o ducă în cârcă. Dar banii pentru investiții de o asemenea amploare nu pică din cer, „buzunarele” unui buget nu pot fi dilatate cu un simplu „poc” din degete iar situația terenurilor și imobilelor de acolo nu se putea clarifica peste noapte.
Din fericire, banii guvernamentali din Programul Anghel Saligny inițiat de PNL vor porni investițiile și vor pune capăt acestei situații. Peste 14 milioane de lei vor fi folosiți pentru apă și canalizare pe tronsoanele de pe cele 11 străzi din zona Racoviță, urmând ca a doua etapă, de asfaltare, să poată primi finanțare tot din acest program.

Vreau să le mulțumesc tuturor celor care, în ultima perioadă, au susținut această alocare de fonduri și au grăbit semnarea acestui contract. În special colegilor mei din PNL, secretarul de stat Claudiu Racuci, viceprimarului Marius Filimon, dar și celor care s-au implicat Indiferent de partidul din care fac parte ori de funcția ocupată.” a declarat vicepreședintele pe pagina de Facebook.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Curier Județean

11-13 noiembrie| Festivalul Cultural „Augustin Bena” 2022, la Alba Iulia: Trei zile de concerte, recitaluri și expoziții de artă

BONTEA Alexandru

Publicat

în

11-13 noiembrie| Festivalul Cultural „Augustin Bena” 2022, la Alba Iulia: Trei zile de concerte, recitaluri și expoziții de artă

Centrul de Cultură „Augustin Bena”, instituție din subordinea Consiliului Județean Alba, organizează, în perioada 11 – 13 noiembrie 2022, o nouă ediție a Festivalului Cultural „Augustin Bena”. Evenimentul cuprinde, în cele trei zile, numeroase acțiuni culturale precum recitaluri, concerte, expoziții de artă, conferințe, lansări de carte, dar și Gala Tezaurelor Umane Vii din Județul Alba.

Festivalul Cultural „Augustin Bena” va debuta vineri, 11 noiembrie, ora 17:00, la Spațiile expoziționale de la Poarta a III-a a Cetății Alba Carolina cu evenimentul „Ferestre mistice”, în cadrul căruia artistul Ionuț Baic își va prezenta o expoziție personală de grafică și își va lansa un volum de poezii. De la ora 18:00, festivalul va continua cu sesiunea de „Simetrii sonore. Este modalul oglinda tonalului ?” de prof. univ. dr. Ioan Haplea. De la ora 19:00 este programată lansarea antologiei „O viață de cântec – antologia dirijorului și orchestratorului Stelian Stoica”. Antologia de folclor este formată din 20 de CD-uri – 320 de piese muzicale orchestrate și dirijate de Stelian Stoica de-a lungul vieții, alături de Orchestra Jidvei-România. Evenimentul se bucură de prezența Gheorghiței Nicolae, prezentator al emisiunii Tezaur Folcloric de la TVR 1 și îi va avea ca invitați de onoare pe Maria Stoica, soția Maestrului Stelian Stoica, și Grupul vocal „Junii de la Jidvei”, coordonator Gabriel Bucur.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Festivalul Cultural „Augustin Bena” reunește la ediția din acest an o serie de evenimente de înaltă ținută prin care promovăm valorile culturale ale județului Alba. Programul cuprinde evenimente diverse, care sperăm să satisfacă gusturile tuturor celor care iubesc cultura, arta, muzica, folclorul sau tradițiile românești. Festivalul își propune promovarea unei educații culturală de bună calitate, ca factor important în dezvoltarea copiilor și tinerilor, păstrarea tradiției și a creației populare ca fenomen viu și tezaurizarea ca document cultural, dezvoltarea culturii contemporane și valorificarea ei în viața culturală prin diferite forme de exprimare artistică”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Festivalul Cultural „Augustin Bena” va continua, sâmbătă și duminică, printre evenimentele din program fiind inclusă și „Gala Tezaurelor Umane Vii din Județul Alba”, în cadrul căreia vor fi prezentați cei care au primit acest titlu din partea Ministerului Culturii.

Festivalul Cultural „Augustin Bena” este organizat de Centrul de Cultură „Augustin Bena”, instituție din subordinea Consiliului Județean Alba, în parteneriat cu Teatrul de Păpuși „Prichindel” din Alba Iulia și Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei.\

AUGUSTIN BENA​ (29 octombrie 1880, Pianu de Jos, județul Alba – 10 ianuarie 1962, Cluj-Napoca) a fost o personalitate complexă: preot, filolog (doctorat – printre primele studii de dialectologie comparată), profesor, dirijor, acustician. A colaborat la crearea actualului Imn al Statului Israel, prin armonizarea unei melodii populare românești, în timpul șederii sale în Galiţia în perioada Primului Război Mondial. Augustin Bena este rudă cu Veturia și Octavian Goga, Lucian Blaga, Tiberiu, Caius și Mihai Brediceanu.

Augustin Bena a avut numeroși discipoli printre care îi amintim pe Zeno Vancea, Mircea Popa, Nicolae Ursu, Tudor Ciortea, Eugen Cuteanu, Iuliu Mureşianu, Dariu Pop, Alma Cornea-Ionescu, Sigismund Toduţă, Sabin Drăgoi, Vasile Ijac, Max Eisikovits, Celestin Cherebeţiu, Márkos Albert, George Sbârcea, Dorin Pop, Gheorghe Merişescu, Anton Ronai, Suzana Coman- Bosica, Tudor Jarda, Marius Cuteanu.

El a avut o activitate importantă în învățământul muzical românesc de rang universitar în Transilvania:
– 1919, secretar al Conservatorului de Muzică
– 1922, la propunerea sa, se înființează Secția pedagogică
– 1926-1931, director al Conservatorului de Muzică
– 1931-1941, rector al Academiei de Muzică

Augustin Bena a fost compozitor (lucrări vocale, corale, instrumentale, simfonice, și de opera), dirijor al Corului Conservatorului de Muzică, spirit ecumenic (a dirijat în aceeași perioadă Corul Catedralei Ortodoxe și Corul Catedralei Greco-​Catolice) și animator al vieții cultural-artistice (este fondator a 21 de formații teatral-muzicale românești)


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Curier Județean

Doi tineri din Republica Moldova, reținuți de polițiștii din Alba: Au sustras 15 litri de motorină din rezervorul unui utilaj

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Doi tineri din Republica Moldova, reținuți de polițiștii din Alba: Au sustras 15 litri de motorină din rezervorul unui utilaj

La data de 9 noiembrie 2022, polițiștii din Teiuș au identificat și reținut doi bărbați, de 20 și 24 de ani, din Republica Moldova, care sunt cercetați pentru furt calificat.

În sarcina acestora s-a reținut faptul că, în seara zilei de 8 noiembrie 2022, ar fi sustras 15 litri de motorină, din rezervorul unui utilaj care era parcat în apropierea Drumului Național 1, în zona intersecției cu Drumul Comunal 17 (Beldiu).

Elit - Gustul Desăvârșit

Cei doi au renunțat la rezoluția infracțională în momentul în care au fost surprinși de către un angajat al societății care deține utilajul și au fugit.

În cursul zilei de azi, 10 noiembrie, vor fi prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud, pentru dispunerea măsurilor legale.

Cercetările sunt continuate, pentru stabilirea întregii lor activități infracționale și pentru identificarea posibililor complici.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea