SENZAŢIONAL! În zona Sebeş au fost descoperite oasele fosilizate ale unui nou tip de reptilă zburătoare

Oasele fosilizate ale unui nou tip de pterozaur, o reptilă zburătoare din epoca dinozaurilor, care a trăit în urmă cu circa 68 de milioane de ani au fost descoperite în zona Râpa Roşie, în apropiere de Sebeş, relatează livescience.com. Oamenii de ştiinţă au decis ca noul tip de reptilă zburătoare să se numească de acum înainte Eurazhdarcho langendorfensis şi afirmă că această vieţuitoare a făcut parte dintr-un grup de pterozauri denumit Azhdarchidae.

Studiul care prezintă noul tip de pterozaur a fost publicat pe data de 30 ianuarie, online, în jurnalul de ştiinţă PLOS One, iar  informaţiile au fost făcute publice de cercetători de la Societatea Muzeului Ardelean din România, Universitatea din Southampton, Marea Britanie, şi Museau Nacional din Rio de Janeiro, Brazilia.

„Aceştia erau pterozauri cu gâturi lungi şi ciocuri lungi, aripile lor erau adaptate pentru zborul planat”, a declarat cercetătorul Darren Naish, paleontolog la Universitatea Southampton din Marea Britanie. „Anumite caracteristici ale oaselor aripilor şi ale membrelor posterioare indică faptul că aceste vieţuitoare puteau să îşi strângă aripile şi să meargă, la nevoie, pe toate cele patru membre”, a mai spus acesta.

Oamenii de ştiinţă au numit acest nou tip de reptilă zburătoare “Eurazhdarcho langendorfensis” şi spun că această vieţuitoare a făcut parte dintr-un grup de pterozauri denumit Azhdarchidae.

Pterozaurii au trăit alături de dinozauri şi au dispărut aproximativ în aceeaşi perioadă cu aceştia, dar nu erau dinozauri. Pterozaurii sunt denumiţi uneori, în mod eronat, pterodactili, însă acest termen descrie doar primul gen de pterozaur, descoperit de oamenii de ştiinţă în secolul al XVIII-lea.  Pterozauri de talie mică au apărut în triasic, în urmă cu 230 de milioane de ani. Ulterior, în jurasic şi în cretacic, au început să se dezvolte forme mai avansate de reptile zburătoare, precum Azhdarchidae.

Podişul Transilvaniei este o regiune faimoasă pentru varietatea de fosile din cretacicul târziu (în urmă cu aproximativ 68 de milioane de ani) pe care le adăposteşte, precum cele de crocodilomorfi (rude străvechi ale crocodililor), mamifere, broaşte ţestoase şi dinozauri ca Sauropodul pitic (Magyarosaurus dacus) şi Balaurul bondoc (dromaeosaur Balaur).

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---