Scriitorul albaiulian Ion Lăncrănjan, omagiat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba la 95 de ani de la naștere

Scriitorul albaiulian Ion Lăncrănjan omagiat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba la 95 de ani de la naștere

Duminică, 13 august 2023, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, îl vor omagia pe scriitorul Ion Lăncrănjan, la 95 de ani de la naștere.

Activitățile menite să aducă în atenția publică viața și opera scriitorului se vor desfășura online, pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba dar și cu prezență fizică la Alba Iulia pe Aleea Scriitorilor și în satul natal al prozatorului, la Oarda de Sus.

Pe tot parcursul zilei de 13 august 2023, cei interesați vor putea afla lucruri inedite despre viața și opera scriitorului Ion Lăncrănjan, din materialele prezentate după următorul program:

Ora 11:00 – Ion Lăncrănjan: medalion literar prezentat pe pagina de Facebook;
Ora 12:00 – Depuneri de jerbă și flori de către Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba la bustul lui Ion Lăncrănjan de pe Aleea Scriitorilor;
Ora 13:00 – Depuneri de jerbe și coroane de flori la bustul lui Ion Lăncrănjan de către fundațiile și asociațiile patriotice din Alba Iulia;
Ora 13:30 – Seniori prin anotimpurile culturii: prezentarea vieții, operei și a colecției de carte semnată de Ion Lăncrănjan și aflată în colecția Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba.

Ion Lăncrănjan s-a născut la 13 august 1928, în Oarda de Sus, judeţul Alba, ca fiu al lui Ion Lăncrănjan şi al soţiei sale Iova (născută Romcea). El va rămâne profund legat de satul natal, pe care-l face cunoscut lumii prin intermediul operelor sale. După absolvirea şcolii primare din comuna natală pleacă la Braşov, devenind elev la Liceului Agricol Experimental de pe lângă uzinele „Astra” (1942). În 1946 termină cursul inferior al gimnaziului, obţinând calificarea de electrician. Anul următor se înscrie la cursul superior al liceului, transferându-se apoi la Câmpina. Va începe o lectură sistematică și va frecventa cenaclul literar din localitate. Datorită acestor preocupări literare este selectat pentru a urma cursurile Şcolii de Literatură „Mihai Eminescu” din Bucureşti, în 1951.

După absolvirea şcolii, lucrează ca redactor la publicaţiile: „Tânărul scriitor” (din 1953), „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „Viaţa Românească” (în perioada 1965-1967). Debutează editorial cu trilogia „Cordovanii” (apărută la Editura de Stat pentru Literatură, în anul 1963), debut puţin obişnuit prin masivitatea operei şi, mai ales, prin maturitatea ei. Pentru același roman este distins cu Premiul de Stat şi Premiul Uniunii Scriitorilor. În anul 1966 apare ediţia a II-a, revăzută, a „Cordovanilor”, iar în 1967 publică nuvela „Eclipsă de soare”, în trei numere ale revistei „Gazeta literară”.

Au urmat volumele de nuvele şi povestiri : „Eclipsă de soare” (ESPLA, 1969), „Fragmentarium” (Editura tineretului,1968), „Vuietul” (Editura Militară, 1969), „Ploaia de la miezul nopţii” (Editura Dacia, 1974), „Drumul câinelui” (Editura Dacia, 1974), romanele: „Caloianul” (Editura Albatros, 1975), „Suferinţa urmaşilor” (Editura Eminescu, 1978), „Fiul secetei” (Editura Albatros, 1979). În anul 1982 apare volumul „Toamnă fierbinte” (Editura Albatros), urmat de volumul de articole şi eseuri „Cuvânt despre Transilvania” (Editura Eminescu). În anul 1983 publică volumul de articole „Vocaţia constructivă”, urmat în 1986 de ediţia a doua a romanului „Toamnă fierbinte”. De-a lungul timpului a colaborat cu publicațiile: „Tribuna”, „Ramuri”, „Steaua”, „Ateneu”, „Manuscriptum”, „Săptămâna” şi, după 1990, la „România Mare” și la ziarul „Unirea”, cotidian al județului Alba. În anul 1990 vor apărea volumele „Lostriţa” şi „Omul de sub munte”, iar postum apare tetralogia „Coridorul puterii”.

La 4 martie 1991, Ion Lăncrănjan se stinge din viaţă fiind înmormântat la București. El rămâne unul dintre „cei mai importanţi scriitori care s-au afirmat în perioada de după război, o personalitate distinctă în peisajul literar al ultimelor decenii, o voce de neconfundat şi o prezenţă care a suscitat cu fiecare nouă apariţie a sa în librării – încă de la debutul editorial – vii şi controversate discuţii. Un asemenea scriitor, o asemenea operă, trebuie obligatoriu examinată atent, reanalizată dacă vreţi, pentru că reprezintă, la urma urmelor, un fenomen specific al epocii sale” – afirmă criticul şi istoricul literar Constantin Cubleşan.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---