Rămâi conectat

Actualitate

Schimbările climatice ar putea agrava aproape 60% din bolile infecțioase umane. STUDIU

Ziarul Unirea

Publicat

în

Schimbările climatice ar putea agrava aproape 60% din bolile infecțioase umane. STUDIU

Schimbările climatice pot influența agravarea anumitor boli infecțioase umane, arată un studiu al oamenilor de știință.

Dintre cele 375 de boli patogene cunoscute care afectează omenirea , 58% pot fi agravate de schimbările climatice, potrivit unui nou studiu din revista Nature Climate Change. În total, 218 de boli cauzate de infecții virale, bacteriene și fungice s-au dovedit a fi potențate de creșterea temperaturilor și de alte pericole climatice grave.

Elit - Gustul Desăvârșit

Autorii studiului au revizuit peste 70.000 de lucrări științifice în căutarea unor exemple empirice de boli influențate de 10 pericole climatice specifice. Acestea au inclus încălzirea, valurile de căldură, secetele, incendiile de vegetație, precipitațiile extreme, inundațiile, creșterea nivelului mării, modificarea acoperirii solului și schimbarea biogeochimică a oceanului.

Această analiză extinsă a dat 3.213 exemple de cazuri în care pericolele climatice au fost implicate în bolile patogene. Defalcând datele în continuare, cercetătorii au identificat 1.006 căi unice prin care agenții patogeni infecțioși pot fi afectați de schimbarea climatului.

Multe dintre aceste mecanisme implicau agenți patogeni aduși în apropierea oamenilor. De exemplu, incendiile care i-au determinat pe lilieci și primate să părăsească habitatele lor au fost legate de focarele de Ebola din Africa, în timp ce dezghețarea permafrostului ar fi putut duce la eliberarea unei tulpini străvechi de antrax care a provocat numeroase infecții în cercul polar.

Schimbările climatice influențează gravitatea anumitor boli

În schimb, s-a constatat că pericolele climatice care provoacă deplasarea populațiilor umane aduc oamenii în contact mai strâns cu agenții patogeni. Furtunile, inundațiile și creșterea nivelului mării sunt implicate în cazuri de febră Lassa, pneumonie, tifoidă, hepatită, holeră, boli ale legionarilor și boli respiratorii.

Pe lângă faptul că facilitează contactul dintre oameni și agenți patogeni, schimbările climatice îmbunătățesc, de asemenea, multe organisme cauzatoare de boli prin extinderea zonei lor de locuit și permițând perioade mai lungi de reproducere. Încălzirea și ploile abundente, de exemplu, duc la mai multe alimente și resurse pentru rozătoarele purtătoare de ciumă, permițând populațiilor să crească și crescând riscul pentru oameni. Furtunile și inundațiile creează, de asemenea, bazine de apă stagnantă care acționează ca zone de reproducere pentru țânțari, ducând la focare de febră galbenă, malarie, leishmanioză, febră West Nile și dengue.

În cele din urmă, schimbările climatice împiedică capacitatea oamenilor de a face față agenților patogeni prin creșterea provocărilor fizice cu care ne confruntăm, perturbând în același timp infrastructura sanitară și medicală. Seceta, de exemplu, reduce accesul la apă potabilă curată, în timp ce ploile abundente deteriorează sistemele de canalizare și duc la contaminarea în continuare a alimentării cu apă. Astfel de pericole au fost implicate în focare de holeră, scabie, Salmonella, E. coli, dizenterie și hepatită.

În total, s-a constatat că 160 de boli au fost agravate de încălzire, în timp ce 122 au fost afectate de schimbările de precipitații și 121 au fost afectate de inundații. Seceta a agravat 81 de agenți patogeni diferiți, furtunile au afectat 71, modificările acoperirii solului au sporit amenințarea reprezentată de 61 de boli, iar schimbările climatice ale oceanelor au fost asociate cu 43 de boli dăunătoare. S-a constatat că incendiile, valurile de căldură și creșterea nivelului mării influențează 21, 20 și, respectiv, 10 boli.

„Având în vedere consecințele extinse și omniprezente ale pandemiei de COVID 19, a fost cu adevărat înfricoșător să descoperim vulnerabilitatea masivă a sănătății care rezultă ca o consecință a emisiilor de gaze cu efect de seră”, a spus autorul studiului Camilo Mora într-un comunicat. Pentru a-și ilustra punctul de vedere, cercetătorii au creat un site web care permite utilizatorilor să examineze modurile în care anumite boli sunt afectate de diferite pericole climatice.

„Există prea multe boli și căi de transmitere pentru ca noi să credem că ne putem adapta cu adevărat la schimbările climatice. Ea subliniază nevoia urgentă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global”, a spus Mora, conform IFLScience.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

MÂINE: Elevii și preșcolarii vor avea LIBER de Ziua Internaţională a Educaţiei. La sfârșitul lunii, prima vacanță din anul școlar

Ziarul Unirea

Publicat

în

Mâine, elevii și preșcolarii vor avea LIBER de Ziua Internaţională a Educaţiei, iar la sfârșitul lunii vor avea prima vacanță din anul școlar.

Elevii și preșcolarii vor avea liber miercuri, 5 octombrie, de Ziua Internaţională a Educaţiei. Pentru cadrele didactice, această zi liberă este inclusă în contractul de muncă.

Elit - Gustul Desăvârșit

Ziua Internațională a Educaţiei este sărbătorită în fiecare an la data de 5 octombrie, începând cu anul 1994. Aceasta a fost desemnată de UNESCO şi marchează semnarea, în 1966, a „Recomandării UNESCO/OIM (Organizaţia Internaţională a Muncii) privind statutul profesorilor”.

În România, Ziua mondială a educaţiei este marcată distinct de Ziua învăţătorului (5 iunie) începând cu anul 2013 şi a fost introdusă în structura anului şcolar 2013-2014, conform unei decizii luate, la 3 iunie 2013, de ministrul de atunci al Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, şi de cei doi lideri ai sindicatelor din învăţământul preuniversitar, Simion Hăncescu (Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ) şi Marius Nistor (Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret”).

De asemenea, în această lună elevii vor avea și prima vacanță din anul școlar, în perioada 24-30 octombrie.

Structura anului școlar 2022 – 2023

Modulul 1 – cursuri: de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022; vacanță: de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022;
vacanță: de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022;

Modulul 2 – cursuri: de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022; vacanță: de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023;
vacanță: de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023;

Modulul 3 – cursuri: de luni, 9 ianuarie 2023, până vineri, 3 februarie 2023, respectiv vineri, 10 februarie 2023, sau vineri, 17 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz; vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 6—26 februarie 2023;
vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 6—26 februarie 2023;

Modulul 4 – cursuri: de luni, 13 februarie 2023, respectiv luni, 20 februarie 2023, sau luni, 27 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până joi, 6 aprilie 2023; vacanță: de vineri, 7 aprilie 2023, până marți, 18 aprilie 2023;
vacanță: de vineri, 7 aprilie 2023, până marți, 18 aprilie 2023;

Modulul 5 – cursuri: de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023; vacanță: de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.
vacanță: de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.

Programul național „Școala altfel” și Programul „Săptămâna verde” se desfășoară în perioada 27 februarie— 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ.

Sursa: adevarul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

VIDEO| Transalpina, închisă temporar între Rânca și Obârșia Lotrului: Când ar putea fi redeschis traficul

FURDUI Alexandru

Publicat

în

Transalpina, închisă temporar între Rânca și Obârșia Lotrului: Când ar putea fi redeschis traficul

Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile: zăpadă, viscol, ceață și pentru siguranța participanților la trafic, CNAIR și Poliția Rutieră, au luat marți, 4 octombrie, decizia închiderii circulației rutiere pentru toate categoriile de autovehicule pe DN 67C, Transalpina, între Rânca și Obârșia Lotrului (km 34+800 – km 59+800).

Măsura închiderii temporare a circulației rutiere pe acest sector de drum a fost luată pentru siguranța participanților la trafic, având în vedere fenomenele meteorologice imprevizibile ce pot apărea în orice moment în această zonă.

Elit - Gustul Desăvârșit

Circulația rutieră pe acest sector de drum va fi reluată când condițiile meteorologice vor permite desfășurarea traficului rutier în siguranță.

” width=”20″ height=”20″>


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Soluția ministrului Energiei pentru frigul din casele românilor: „Port blugi în casă, indiferent de anotimp”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Soluția ministrului Energiei pentru frigul din casele românilor: „Port blugi în casă, indiferent de anotimp”

Odată cu criza energetică și creșterea galopantă a prețului la curent și gaz, mai multe state din Uniunea Europeană îndeamnă cetăţenii ca pe durata acestei ierni să scădem temperatura la 19 grade C din cauza crizei energetice provocată de Rusia şi sabotajului recent asupra conductelor Nord Stream. Dar ministrul Energiei ne dă un mesaj încurajator – poartă pantaloni lungi indiferent de anotimp.

Ministrul Energie, într-un interviu pentru Antena 3/CNN, a comentat pe tema românilor tot mai îngrijoraţi că vor face frigul în casă la iarnă.

Virgil Popescu a declarat că „port blugi în casă, indiferent de anotimp”. A mai adăugat că „nu am purtat niciodată pantaloni scurţi. Nu stau la 20 de grade, pe la 22-23 de grade mă simt bine, trebuie să recunosc. Nici mai sus, dar nici la 19 grade. Oamenii trebuie să aibă temperatura cât consideră că au nevoie, unii sunt mai friguroşi, unora nu le place căldura, nu pot sta la o anumită temperatură”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit lui GLAMI Fashion (Re)search, 1 din 4 români vor să economisească energie electrică, căldură şi gaz, făcând faţă frigului cu haine groase.

Din cauza panicii că s-ar putea ajunge la raţionalizare sau că factura la căldura va creşte, românii au început să ia măsuri.

Marile lanţuri magazine online au început să facă vânzări profitabile cu pături groase, geci, pantaloni şi puloverele de iarnă, dar şi de lemne, topoare şi calorifere electrice.

Declaraţia ministrului Energiei ar putea fi însă la fel de supărătoare ca cea a fostului prim-ministru liberal, Florin Cîţu, când în august 2021 a fost întrebat dacă ştie preţul franzelei, a declarat că „Nu mănânc pâine”.

Sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea