Există riscul unei crize financiare în România, după problemele de la Silicon Valley Bank și Credit Suisse Bank? Bogdan Chirieac: ”La noi norocul e Mugur Isărescu”

Credit Suisse Bank, una dintre cele mai mari bănci din Elveția, este în pericol. Asta după ce acțiunile băncii au scăzut cu 30% în această săptămână. Banca a luat urgent un împrumut de 50 de miliarde de franci de la Banca Națională a Elveției, însă economiștii se tem că o eventuală prăbușire a băncii ar provoca o criză mondială, precum cea din 2008, după ce și Silicon Valley Bank a intrat în faliment.

Bogdan Chirieac: La noi norocul e Mugur Isărescu

Analistul politic Bogdan Chirieac a vorbit despre acest subiect, afirmând că sistemul bancar din România se află în siguranță deocamdată.

„La noi norocul e Mugur Isărescu. Sistemul bancar în România este destul de solid și îl avem pe Mugur Isărescu. Vă dați seama, ce să negociezi cu Mugur Isărescu, care stă la masă cu cei mai mari din lume în domeniul finanțelor? Nu se pune problema. Deci România este save, dar apropo de sistemul american, este save pentru că Jonathan Elon cu Federal Reserve a dat 299 de miliarde de dolari împrumut sistemului bancar american până vineri și s-ar putea să continue. Deci America are această capacitate extraordinară să dea dolari cât e nevoie.

Și Credit Suisse Bank a primit 50 de miliarde de franci de la Banca Elvețiană Centrală deoarece elvețienii, sigur, dau franci elvețieni. Pot și se susțin, urmează să îi preia UBS, am înțeles că presa internațională scrie că weekendul acesta s-a negociat la greu și a rămas că UBS a cerut o garanție de la guvernul federal elvețian de 6 miliarde de franci elvețieni și ar putea să o preia mâine dimineață și să încheie lucrul acesta, dar vedeți că s-a trecut de la dobândă 0 la dobândă de 7-8% în euro și în felul acesta băncile aveau pe obligațiuni chiar pe poziții care nu sunt riscante în mod normal, erau la termen pe 5-10 ani cu 0,75% dobândă pe an, lumea și-a retras banii ca să-i pună cu dobândă mare și au rămas băncile fără lichidități, acesta este adevărul„, a declarat Bogdan Chirieac.

Voucherele de vacanță pentru angajații de la privat au undă verde de la șefia Senatului

Salariat este și cel care lucrează în sistemul bugetar, dar și cel care își desfășoară activitatea în sistemul privat, afirmă Alina Gorghiu, în cadrul dezbaterii privind Propunerea legislativă de acordare a voucherelor de vacanță și salariaților din sectorul privat, notează Mediafax.

Gorghiu spune că toți angajații sunt egali

„Dezbaterea va avea o cuprindere mai mare – aceea de arăta că Parlamentul are voința de a elimina inechitățile dintre bugetari și angajații în mediul privat. Se vede voință politică în acest sens! În favoarea acestei propuneri au semnat nu mai puțin de 140 de parlamentari! Este foarte bine că pornim această discuție de fond de la voucherele de vacanță: pentru că toată lumea a auzit de ele și pentru că aceasta a fost o politică publică de succes, cu rezultate bune pentru angajați și pentru turism. Și este normal să extindem o măsură care dă rezultate! Salariat este și cel care lucrează în sistemul bugetar, dar și cel care își desfășoară activitatea în sistemul privat. Obiectivul urmărit de angajator fie el stat, fie privat – de la fiecare angajat în parte este același: productivitate la cel mai înalt nivel. Normal este ca și sistemul de beneficii să fie echitabil”, spune președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, în cadrul dezbaterii privind Propunerea legislativă de acordare a voucherelor de vacanță și salariaților din sectorul privat, organizată de Comisia pentru antreprenoriat și turism.

Ea amintește că bugetarii, beneficiază, de câțiva ani de vouchere de vacanță, în prezent de 1.450 de lei pe an, „un bonus care oferă angajatului opțiuni de calitate de petrecere a timpului liber alături de membrii familiei”.

„Proiectul de acum prevede extinderea sistemului voucherelor de vacanță suportate din bugetul de stat și la cei 4,2 milioane de angajați din sectorul privat, eliminând, așa cum spuneam, o discrepanță importantă, între angajații din sectorul bugetar și cei de la privat. Fără ca angajatorii privați să facă un efort propriu! Este o măsură care încurajează încheierea de contracte de muncă și reduce presiunea fiscală în condițiile în care la noi costul fiscal pe angajat este de peste 40%, cel mai ridicat din UE. Un element foarte important este faptul că cea mai mare parte din valoarea acestor vouchere de vacanță, cel puțin două treimi, se va întoarce în economie. (…) Sectorul privat este motorul economiei, el trebuie impulsionat, nu discriminat! Angajații din România trebuie să beneficieze de aceleași politici publice indiferent de angajator”, încheie Gorghiu.

sursa: stiripesurse.ro

România s-ar putea confrunta cu o secetă gravă în această vară

Europa se îndreaptă anul acesta către o secetă comparabilă cu cea din vara anului 2022, iar ploile din săptămânile următoare vor fi cruciale pentru determinarea impactului iernii excepţional de calde şi uscate care s-a încheiat, a avertizat luni într-un raport Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, transmite agenţia EFE.

Condiţiile generale de secetă deja sunt întrunite în Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Regatul Unit, nordul Italiei, Elveţia, majoritatea insulelor mediteraneene şi regiunile din România şi Bulgaria de la Marea Neagră, semnalează documentul.

În raport se avertizează de asemenea că aproape tot sudul şi vestul Europei sunt afectate de anomaliile substanţiale de umiditate din sol şi de diminuarea debitului râurilor după o iarnă deosebit de caldă şi uscată, potrivit Agerpres.

„Prognozele sezoniere arată o primăvară mai caldă faţă de medie în toată Europa, în timp ce prognozele de precipitaţii se caracterizează de o incertitudine şi variabilitate spaţială sporite. Vor fi necesare o supraveghere atentă şi planuri de utilizare a apei adecvate pentru a gestiona un sezon care în prezent prefigurează riscul de a fi critic în resurse hidrice”, mai semnalează acelaşi raport.

Lipsa precipitaţiilor deja provoacă îngrijorare în sectoare precum furnizarea apei, agricultura şi producţia energetică, şi a început să fie observată chiar odată cu venirea primăverii o diminuare a debitelor râurilor în regiunea peri-alpină din cauza reducerii severe a fluxului de apă generat de dezgheţ.

Pe de altă parte, „recoltele şi vegetaţia la începutul sezonului nu au fost deocamdată afectate, dar situaţia ar putea deveni critică în lunile următoare dacă anomaliile de temperatură şi precipitaţii persistă în primăvară”, se subliniază în raportul JRC.

sursa: adevarul.ro